Aproape jumătate dintre angajatorii din România spun că univesităţile sunt fabrici de diplome şi nu le asigură forţă de muncă, arată cel mai recent studiu al Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior. Şi nu este vorba doar de universităţile private, ci şi de cele de stat. Companiile acuză universităţile că nu şi-au actualizat cursurile la cerinţele actuale de pe piaţă, aşa că sunt nevoite să investească sume importante în pregătirea tinerilor angajaţi, chiar dacă aceştia au o diplomă de licenţă.
Una din două firme nu are încredere în calitatea absolvenţilor care ies de pe băncile universităţilor din România.
„Aceştia termină o facultate şi nu ştiu nimic practic, trebuie să fie învăţaţi de către angajatori. Ca atare, perioada în care ei devin productivi este destul de mare, este curpinsă între 6 luni şi un an, în funcţie de specialitatea pe care o au”, spune Corina Diaconu, specialist resurse umane.
Iar specializarea se face pe banii angajatorului.
„În facultate ar trebui să fie in primii doi ani o pregătire teoretică, urmând ca apoi să ne specializăm”, spune un student.
Firmele se plâng că în unele domenii, precum IT, inginerie sau contabilitate, recrutarea durează luni de zile. În plus, pregătirea din universități nu se potriveşte nici cu cerinţele tinerilor.
„Aceste facultăţi au rămas în mare parte cu aceeaşi structură de cursuri de acum 10 ani, 20 de ani, şi ca urmare, evident că nu-i echipează pe absolvenţii lor cu un bagaj de cunoştinţe adecvat noilor realităţi”, spune Cristian Pîrvan, preşedintele AOAR.
Rectorii universităţilor spun în schimb că şi firmele trebuie să fie mai flexbile şi să le acorde încredere absolvenţilor.
„Nu cred că trebuie să urmărim strict să fie în domeniul în care s-a specializat. Nu trebuie neapărat să fie contabil dacă a terminat contabilitatea”, spune Nicolae Istudor, rectorul ASE.
Babeş Bolyai din Cluj-Napoca e considerată de angajatori drept cea mai bună universitate din ţară. Reprezentanţii instituţiei cred că avantajul ei este accentul pus pe inovare.
„Piața însăși ne arată unde ar trebui să umblăm la curriculă în tipul de absolvenți cu cel mai înalt grad de angajabilitate, cele mai cerute meserii, cele mai cerute limbi străine care trebuiesc studiate și aplicate”, spune Mihaela Luţaş, prorector UBB.
În topul încrederii mai sunt Universitatea Bucureşti, Universitatea Politehnica din Capitală şi Academia de Studii Economice. Din cei 100.000 de absolvenţi care obțin anual diploma de licență, 80 la sută ajung să lucreze în alt domeniu decât în cel în care au studiat.