În 2012, potrivit UNESCO, aproape 6.000 de români studiau la facultăţi din Italia, iar alţi 4.100 în Marea Britanie. Franţa se află pe locul al treilea în clasament, împreună cu Spania, cu peste 3000 de studenţi români fiecare.
Domeniile preferate sunt: economico-financiar, IT şi inginerie, relaţii internaţionale şi studii politice. De-a lungul timpului, statul român a încercat să găsească soluţii pentru a îi aduce înapoi în ţară pe cei care şi-au definitivat educaţia peste graniţă.
Bursa specială „Guvernul României”, implementată în 2005, susţinea financiar tinerii admişi la facultăţi de prestigiu din Europa Occidentală.
Guvernul asigura această finanţare cu o condiţie - ca după absolvire, tinerii să revină obligatoriu în ţară şi să lucreze în sectorul public între trei şi cinci ani. În cei cinci ani ai programului, niciunul dintre cei 149 de beneficiari ai bursei nu fusese angajat de stat.
Iasmina este elevă în clasa a douăsprezecea la Colegiul Sfântul Sava din Bucureşti. Pasionată de biologie, în special de genetică şi de bolile sitemului nervos, şi-a trimis dosarul la cinci mari universităţi din Marea Britanie, acolo unde ar vrea să studize specializarea „Neuroştiinţe”.
Toate cele cinci universităţi s-au arătat interesate de calităţile Iasminei.
Tinerei i-ar plăcea Universitatea Manchester, singura din Marea Britanie acreditată de Society of Biology. Şcoala preferată a Iasminei este pe locul cinci din lume din punctul de vedere al fondurilor primite pentru cercetare. La interviu, fata i-a convins pe britanici cu experienţa ei în domeniu.
„Pe lângă nişte cursuri online urmate pe specializarea ei, deci pe neurosciences, a făcut practică, un fel de voluntariat la o grădiniţă pentru copii cu dizabilităţi”, spune Arda Antonescu, consultant educaţional.
Evaluatorii o vor atât de mult ca studentă pe Iasmina, încât condiţia finală de intrare la facultate este ca ea să obţină la bacalaureat media 7,5. Asta în condiţiile în care nota minimă pentru admiterea în această universitate este, în general, peste 9,5.
Studiile vor costa 9.000 de lire pe an, bani pe care îi va lua printr-un împrumut guvernamental. Părinţii se vor ocupa de restul cheltuilor.
Sunt însă şi ţări ca Danemarca, unde învăţământul este gratuit pentru europeni. Acolo va merge să studieze şi Vlad, la Business Academy Aarchus, unde va învăţa cum să facă agricultură bio.
„Am vizitat câteva ferme, ne-au explicat câţiva domni din Danemarca conceptul de smart farming danez, care ni s-a părut extraordinat şi total diferit de ce ştim noi despre agicultură aici, în estul Europei”, spune Vlad Cobăsneanu.
Ca să studieze în Danemarca, Vlad va trebui să-şi plătească singur doar cazarea şi masa.
„Eu am experienţă de doi ani, de două veri în Statele Unite în care eu am fost nevoit să mă descurc singur. Să-mi caut un job, să-mi găsesc cazare, să mănânc, să-mi fac prieteni. 23.26 şi cred că experienţa din Statele Unite o să mă ajute foarte mult în Danemarca”, explică tânărul.
Consilierii educaţionali au şi câteva sfaturi pentru cei care vor să fie acceptaţi la studii în străinătate.
„Să participe la cât mai mult activităţi extracuriculare. Aici mă refer şi la tabere internaţionale, la activităţi care ţin de domeniul în care vor să se specializeze pe viitor. Să facă cât mai multe cursuri specifice pe domeniu pe care le găsesc acum şi online”, spune Simona Lungu, consultant educaţional.
La dosar mai trebuie puse şi recomandări din partea profesorilor, un atestat de limba engleză şi foile matricole.