Softul antiplagiat se lasă așteptat

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

În 2013, Ministerul Educaţiei a început dezvoltarea unei platforme publice, numită DOCT, de indexare a tezelor de doctorat, care conţine şi un soft antiplagiat. Proiectul a fost gata în martie, anul trecut, şi a costat aproape 12 milioane şi jumătate de lei, bani europeni. În urma unor acuzaţii de lipsă de transparenţă, reprezentanţii fostului Executiv au dat asigurări că platforma va funcţiona de la 1 ianuarie. Între timp, Guvernul s-a schimbat, şi la fel şi strategia.

„Modalitatea în care platforma DOCT va fi utilizată ca instrument de preluare, evaluare, a tezelor doctorale va fi în strânsă corelare cu propunerile grupului de lucru privind etica universitară, grup de lucru care a fost înfiinţat la sfârşitul anului trecut. Săptămâna viitoare vom întreprinde primele măsuri legislative”, Mirabela Amarandei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei.

În ultimul an, sistemul informatic DOCT a fost testat de mai multe universităţi. Nu toţi profesorii sunt convinşi că îl vor putea folosi.

„La ingieri, noi avem foarte multe formule, foarte multe grafice, care sunt foarte importante pentru evaluarea respectivă, nu textul în sine. Poate pentru literatură, pentru altele, textul este foarte important, aici formulele, graficele au un rol important”, spune Nicolae Ţăpuş, prorector la Universitatea Politehnica Bucureşti.

Organizaţiile studenţeşti aşteaptă cu nerăbdare o platformă de acest tip.

„Un exemplu de bună practică l-am găsit la vecinii noştri din Ungaria, care au o platformă excelentă de indexare a tezelor de doctorat foarte transparentă. Tot acest flagel de plagiat care a cuprins sistemul de învăţământ daunează foarte grav imaginii României”, spune Vlad Cherecheş, preşedintele ANOSR.

În lipsa unei platforme publice, universităţile folosesc softuri antiplagiat contra cost. La Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, de exemplu, peste 550 de lucrări au fost testate în ultimul an cu un astfel de program, care presupune cheltuieli de peste 10.000 de lei.

„Are un mediu foarte uşor de utilizat, se încarcă documentele şi la sfârşit ne oferă un raport pe care îl interpretăm, dacă avem fraze cu verde, cuvinte cu verde, asta înseamnă că ele sunt împrumutate. Ne oferă un raport de similitudine, care are la bază doi coeficienţi. Primul ne indică practic originalitatea documentului, iar al doilea, care este mult mai important pentru noi, practic se referă la fraze. Deci peste 25 de cuvinte, unul după altul, găsite în literatura de specialitate”, explică Ciprian Vlad, preşedintele Comisiei de Etică UDJG.

Tezele de doctorat ale demnitarilor care au ridicat suspiciuni în trecut nu vor putea fi testate din nou pe viitoarea platformă a ministerului, pentru că lucrările nu pot fi verificate retroactiv.