Retrospectivă | Manualul, problema eternă a Educației
Reforma manualelor şcolare este, în continuare, pe lista eşecurilor. Elevii claselor întâi şi a doua au învăţat jumătate de an după fişe sau cărţi vechi, al căror conţinut nu se potrivea 100% cu programa şcolară. Toamna lui 2015 a adăugat pe listă manualele de clasa de treia. Startul licitaţiei s-a dat târziu, dar cu declaraţii optimiste.
„Îmi exprim speranţa că este timp, deși pericolul întârzierii există. Am încercat să analizăm foarte atent caietul de sarcini, repet, pentru a avea micșorată posibilitatea de apariție a contestațiilor”, a spus Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educaţiei.
La scurt timp, ministerul Educaţiei a recunoscut că alţi 160.000 de elevi nu vor avea manuale noi în clasa a treia. Şi că nu găsea o soluţie.
„Ca şi anul trecut, la început, lucrăm şi din manualele vechi, dar mai ales după fişe şi diverse auxiliare. Mai greu puţin, pentru că trebuie să căutăm materialele. Ne ocupă puţin timp această parte tehnică”, a spus Rodica Pană, învăţătoare.
Ulterior, când situaţia părea că se rezolvă, cea mai mare parte a lotului de cărţi a fost blocată de contestaţiile unor edituri.
„Au contestat anumite rezultate punctuale în ceea ce priveşte evaluarea conţinutului, diferenţe mari între evaluatori, diferite lucruri de detaliu şi în multe puncte de vedere CNSC-ul le-a dat dreptate acestor edituri. Şi, foarte important, anumite preţuri foarte mici au fost contestate de editori”, a spus Cristian Greşanu, purtătorul de cuvânt al Uniunii Editorilor.
A fost momentul în care ministrul Educaţiei de atunci, Sorin Cîmpeanu, a anunţat o posibilă soluţie pentru criza manualelor, provocată de contestarea nesfârşită a licitaţiilor. Pe scurt, asta însemna ca ministerul să creeze conţinutul manualelor, iar editurile să liciteze doar drepturile de tipărire.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Pe modelul celorlalte ţări europene alegerea unui manual şcolar trebuie să se facă tot într-o modalitate transparentă, deci pe baza unui concurs al tuturor celor care se consideră îndreptăţiţi pentru a propune acest manual”, a mai spus Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei.
Dar, şi elevii de liceu au avut nemulţumiri în domeniu. Au invocat Legea Educaţiei din 2011 şi au cerut manuale gratuite pentru clasele a 11-a şi a 12-a. Răspunsul i-a dezamăgit, pentru că au primit doar dreptul la un decont în limita a 55 de lei.
55 de lei înseamnă un manual de Matematică, unul de Limba română şi doar câteva foi din manualul de Biologie. Elevii trebuie să achite diferenţa dacă îşi cumpără toate manualele de care au nevoie, adică peste 300 de lei, în total.
Iar ministerul nu a putut promite mai mult: „Anul acesta bugetul ne permite să facem un prim pas. Singura modalitate prin care putem să asigurăm acea prevedere legală este să decontăm ceea ce copiii au cumpărat”, a spus Liliana Preoteasa, fost subsecretar de stat în Ministerul Educaţiei.
În schimb, ministerul Educaţiei a promis o nouă reformă, printr-o lege care să rezolve problemele grave din sistem. S-a dovedit că doar a scos de la naftalină un proiect vechi de cinci ani. Totuşi, apăreau câteva modificări posibile. De exemplu, extinderea învăţământului obligatoriu la 12 clase până în 2020 şi schimbarea metodei de admitere la liceu.
„Repartiția computerizată, dincolo de faptul că a diminuat numărul neregulilor în această etapă de alegere a unui liceu, oferă și șansa acelui elev să opteze dacă nu se poate la Sava, la Lazăr, la Vianu, la licee din aceeași categorie. Ori, un sistem de admitere îl aruncă direct în liceele care sunt cel mai puțin căutate și rămân locuri libere. Soluția ar trebui să fie una hibrid și foarte bine gândită”, a declarat Sorin Cîmpeanu.
Acelaşi proiect urma să rezolve şi problema doctoratelor. „Dacă titlul este dat prin ordin de ministru, acum poate fi retras prin ordin de ministru, dar ceea ce propune noua lege, să fie dat de universități şi universitățile să retragă”, a mai spus Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educației.
Studenţii însă, au cerut ca prima măsură privind Educaţia să fie respectarea alocării a 6% din PIB. Astfel ar putea spera la un sprijin mai consistent de la stat.
„Să existe măsuri care să ne asigure că bursele sociale cel puţin acoperă cheltuielile minime pentru cazare şi masă”, a precizat Cristi Popescu, președintele ANOSR.
Ministerul Educației se angajase că va definitiva proiectul până la sfârșitul lui 2015, după ce analiza propunerilor primite de la elevi, părinţi, studenţi, profesori, experţi din societatea civiliă şi sindicate. Noul ministru, Adrian Curaj, nu se avântă să bifeze formal proiectul.
„Mi-aș dori foarte mult să nu fiu asociat cu Mister legea educației. Nu vreau, pentru că este anunțat un proces important în societate”, a declarat Adrian Curaj, ministrul Educaţiei.
În schimb, s-a angajat că va ajusta punctual problemele din sistem, prin ordine de ministru. Primul pas l-a făcut în chestiunea doctoratelor. Membrii Consiliului Naţional de Etică, cei care verificau lucrările demnitarilor, au fost înlocuiţi, urmând ca universităţile să aibă puterea să retragă titlurile de doctor în caz de fraudă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
