Lucrările la Evaluarea Naţională şi la Bacalaureat se vor corecta în centre din alte judeţe decât cele în care se susţin probele de examen, iar elevii care nu obţin media 5 la admiterea în învăţămânul liceal nu vor mai direcţionaţi forţat spre învăţământul profesional, potrivit programului de guvernare propus de PNL.
Potrivit unui ordin semnat de ministrul interimar al Educaţiei, Daniel Breaz, din septembrie, elevii care obţin sub media 5 la Evaluarea Naţioală nu vor mai putea intra în repartizarea la licee. Elevii vor putea urma profesională, se arăta în ordin.
PNL urmăreşte cu prioritate echitatea și abordările pedagogice centrate pe elevi/studenți în scopul de a combate cele trei mari crize din educația românească: rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, rezultatele slabe ale elevilor la testările naționale și internaționale și rata de analfabetism funcțional măsurată la vârsta de 15 ani.
"Scopul este să prevenim apariția unei noi generații „pierdute”, până la implementarea unei reforme profunde pe termen lung", potrivit programului de guvernare propus de PNL.
În al doilea rând, se urmăreşte corelarea programelor de studii cu cerinţele de pe piaţa muncii: "se vor dezvolta parteneriatele cu partenerii socio-economici cu scopul dezvoltării programelor din învățământul profesional dual și cel universitar, astfel încât să existe corelarea într-o măsură mai mare cu economia reală și cu prioritățile pe termen mediu și lung ale României".
Priorități pe termen scurt:
Învăţământul preuniversitar:
Realizarea unei analize, împreună cu ministerele de resort, care să conducă la adaptarea legislației specifice și sprijinirea autorităților publice locale în vederea realizării condițiilor pentru obținerea cu celeritate a avizelor și autorizațiilor sanitare și de securitate la incendiu pentru unitățile de învățământ.
Refacerea capacității administrative a Ministerului Educației prin evaluări ale personalului și ocuparea prin concurs a funcțiilor. Organizarea concursului de directori pentru anul 2020 și limitarea practicii de delegare în interesul învățământului.
Adoptarea planului-cadru şi realizarea programelor pentru învăţământul liceal prin continuarea efortului de reformă curriculară;
Realizarea de urgenţă a documentelor în vederea demarării licitaţiilor pentru manualele şcolare, pentru a nu repeta greşelile trecutului, iar generaţia de elevi care acum este în clasa a VII-a să nu mai fie una de sacrificiu;
Revenirea la cadrul legislativ care permite corectarea lucrărilor la Evaluarea Națională și la Bacalaureat în centre de evaluare din alte judeţe decât cele în care se susţin probele;
Revenirea la legislația de organizare a Evaluării Naționale anterior măsurilor de direcționare forțată în învățământul profesional a elevilor care nu obțin media 5 în procesul de admitere în învățământul liceal;
Compatibilizarea evaluărilor naționale cu programele școlare, respectiv cu evaluările din timpul anilor de studiu;
Debirocratizarea activităţii cadrelor didactice prin reducerea numărului de ,,hârtii” şi promovarea calităţii în educaţie prin realizarea unui act educaţional bun şi centrat pe nevoile elevului;
Aplicarea efectivă a metodologiei pentru combaterea segregării școlare;
Realizarea unui parteneriat real al ministerului cu toţi actorii educaţionali (elevi, părinţi, profesori, sindicate);
Extinderea etapizată a programului ,,Masă caldă” şi creşterea calităţii programelor de ,,After-school” publice şi private, inclusiv prin crearea cadrului legislativ favorabil;
Profesionalizarea carierei didactice prin demararea programului de masterat didactic în cele mai adecvate universităţi;
Extinderea programelor de învăţământ profesional-dual prin adecvarea cadrului instituțional existent și stimularea parteneriatului cu mediul privat, pentru nivelele de calificare 3, 4 și 5;
Inițierea unor eforturi guvernamentale pentru deblocarea decontului navetei elevilor și cadrelor didactice și pentru finanțarea transportului școlar intrajudețean.
Promovarea măsurilor care sprijină digitalizarea sistemului de educaţie şi focalizarea pe utilizarea tehnologiilor IT pentru procesul de predare-învățare și pentru managementul educațional.
Învăţământul universitar:
Inițierea unui proiect de lege pentru scoaterea veniturilor proprii ale universităților din calculul deficitului public național, permițând universităților realizarea de investiții necesare pentru menținerea competitivității.
Asigurarea condițiilor pentru desfășurarea de alegeri corecte și imparțiale la nivelul conducerii universităților;
Crearea de mecanisme funcţionale, prin armonizarea eforturilor instituționale deja existente și a bunelor practici la nivel național, pentru monitorizarea parcursului profesional al absolvenților;
Recredibilizarea studiilor doctorale și dezvoltarea activităților de cercetare prin implicarea specialiștilor din țară și din străinătate pentru eliminarea culturii plagiatului şi creşterea calităţii, conform standardelor internaţionale. Demararea imediată a evaluării școlilor doctorale, pe baza metodologiei agreate cu ARACIS și Consiliul Național al Rectorilor;
Sprijinirea universităților pentru a-și dezvolta strategiile de internaționalizare, prin adoptarea unui cadru strategic la nivel național în acest domeniu, care să includă măsuri de recompensare a acelor instituții care vor fi parte a aplicațiilor selectate în cadrul apelului pentru Universități Europene sau care au performanțe deosebite la nivel internațional.
Cercetare - Inovare:
Majorarea bugetului dedicat activităților de cercetare-dezvoltare-inovare și asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, pentru susținerea atât a cercetării aplicative și a inovării, cât și a cercetării fundamentale și de frontieră;
Atribuirea finanţării pe proiecte se va face exclusiv pe baza unor evaluări realizate de echipe care să includă experți internaţionali pentru a elimina potenţialele conflicte de interese;
Inițierea unei evaluări a institutelor naționale de cercetare și dezvoltare, în scopul dezvoltării unor poli naționali de competitivitate;
Demararea procesului de cartografiere a infrastructurii de cercetare și de creare a unei rețele de infrastructură de cercetare regională care să ofere acces la echipamente tuturor cercetătorilor din instituțiile publice din regiune;
Asigurarea condițiilor necesare continuării și finalizării proiectelor majore de cercetare, cu finanțare și participare națională și europeană:
Laserul de la Măgurele Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP - integrarea infrastructurilor de cercetare ELI-NP și CETAL în cadrul unui ecosistem al inovării și dezvoltării bazat pe creativitate, care să permită creșterea gradului de atractivitate a platformei Măgurele, atât pentru cercetătorii din întreaga lume, cât și pentru investitorii în activitățile de CDI;
Centrul Internațional de Studii Avansate a Sistemelor: Râuri – Mări (DANUBIUS-RI) ca infrastructură distribuită de cercetare interdisciplinară aferentă marilor sisteme.
Programul complet poate fi consultat aici PROGRAM-DE-GUVERNARE-PNL-2019
Redactare G.M.
