Programul „Masa caldă” se încălzește greu. Doar 5 școli din 50 primesc mâncarea de care au copiii nevoie
Abandonul şcolar, analfabetismul funcţional, profesorii prost plătiţi sau insuficient pregătiţi. Sunt doar câteva dintre problemele sistemului de educaţie din România. La aproape 30 de ani după Revoluţie şi după 23 de miniştri, şcoala românească aşteaptă in continuare o reformă completă, care să o scoată din trecut. De unde ar trebui să înceapă aceasta încercăm să aflăm împreună, într-o campanie Digi 24: Old School, New School.
În comunităţile sărace din România, copiii ar trebui convinşi să vină la şcoală cu ajutorul unei mese calde. O intenţie lăudabilă, pe care Ministerul Educaţiei nu reuşeşte de trei ani să o pună în practică. 50 de şcoli s-au înscris în faza de testare a programului „O masă caldă”. Doar cinci dintre ele primesc mâncarea de care copiii au nevoie.
Clopoțelul anunță pauză mare. E acel moment când elevii scot pachetul cu mâncare. Din păcate, mii de copii din România nu au în ghiozdan nici măcar un colț de pâine. Provin din familii prea sărace ca să își permită. Mulți dintre ei renunță la studii din cauza sărăciei și a foamei.
În România, rata abandonului școlar la nivelul învățământului primar și gimnazial este de 1,8%. La sfârșitul anului 2015 de exemplu, 31. 700 de elevi părăsiseră școala.
„MASĂ CALDĂ” este programul-pilot văzut de guvernanți drept soluția pentru reducerea abandonului școlar. În 2016 au fost alese 50 de școli din zone defavorizate care ar fi trebuit să beneficieze de bani de la stat cu care să le poată oferi copiilor o masă pe zi. În realitate...
„Programul ar fi binevenit, pilotarea a fost proastă. De fiecare dată s-a terminat odată cu apariția normelor metodologice de aplicare”, spune Mihai Meliță.
Mihai Meliță este directorul Școlii Gimnaziale nr. 71 din București. În cei trei ani de când face parte din programul „Masă caldă”, elevii săi nu au primit nici măcar o ciorbă sau un sandviș.
„În primul an au apărut normele prin martie. Până piloții s-au dezmeticit, să vadă despre ce e vorba, s-a încheiat anul școlar. Anul doi, s-a repetat problema. Aceiași piloți, aceiași clienți. Anul 3? Uitați-vă la noi! Avem același optimism. Îl dorim. Se lucrează în acest moment la realizarea caietului de sarcini. Nu s-a realizat nici măcar licitația. Noi suntem beneficiarii, piloții sunt autoritățile locale, care nu au realizat caietul de sarcini și licitația”, explică Mihai Meliță.
Vorbim de hrană pentru o școală cu copii care provin din medii defavorizate, familii monoparentale sau părinți plecați în străînătate.
„Ar fi foarte important, ne-ar scăpa și pe noi, părinții, de unele probleme. Sunt foarte mulți copii nevoiași care chiar nu au posibilități materiale și ar fi un lucru foarte mare”, spune o mamă.
„Eu nu lucrez. Muncește doar soțul. Îi dau sandviș, ne costă bani”, spune o alta.
Copiii au rămas fără mâncare din cauza normelor publicate prea târziu
La școala din Pârâu, județul Brașov, cantina improvizată într-un container e goală. Normele publicate târziu au făcut imposibilă licitația, așa că prânzul la școală... nu există. Copiii își amintesc că anul trecut s-au bucurat de mâncare. Doar câteva luni, din februarie până în iunie.
- Ce mâncai tu?
- Spanac, paste, pireu, șnițel.
- A durat mult anul trecut?
- Nu.
- O lună, două, trei?
- Cam așa.
- Anul ăsta nimic?
- Nu. Încă nu.
Acum un an și acum doi ani copiii au primit masă caldă din ianuarie-februarie până la sfârșitul anului, pentru că nu au apărut normele de aplicare la timp, explică secretara Primăriei din Pârâu, jud. Brașov. „Anul acesta avem 272 de copii care ar trebui să beneficieze. Anul trecut suma maximă de 7 lei pe copil, anul asta 10. Trebuia să apară normele metodologice mult mai repede ca noi să putem. Noi am așteptat. În 11 feb au apărut normele metodologice. Eu sunt cu hârtiile pe masă, mâine intru pe Consiliul Local să aprobe”, explică secretara.
Am încercat să aflăm chiar de la ministrul educației cum a funcționat programul anul trecut și în câte școli au primit copiii de mâncare.
Ecaterina Andronescu, ministrul educației: Deci dumneavoastră credeți că mă pot duce în fiecare din cele 50 de școli? Am acolo autorități locale, pentru că masa caldă se dă prin intermediul autorităților locale. Există director de școală în fiecare județ în care am ales aceste școli, avem inspectori școlari. Eu cred că toți acești actori importanți pentru localitatea respectivă, pentru școală respectivă TREBUIE să facă ceea ce au în fișa postului.
Reporter: Am sunat în foarte multe sate și mi-au spus directorii că nu au primit.
Ecaterina Andronescu: Veniți să luați lista celor 50 de școli care au fost selectate și căutați acolo.
Ceea ce am și făcut. Am căutat cele 50 de școli înscrise în program și am întrebat câte le-au dat anul trecut copiilor mâncare în recreația mare.
În căutarea mesei calde
Sunăm la Școala Gimnazială din Mașloc, Peciu Nou, jud. Timiș: „Programul nu s-a derulat pentru școală noastră, normele metodologice au apărut relativ târziu, iar timpul pentru derularea procedurii de achiziție a fost insuficient. S-ar fi terminat undeva spre sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie. Ceea ce însemna că copiii intrau spre vacanță și programul era ineficient” - ni se explică.
Telefon la Liceul Tehnologic Eremia Grigorescu din Mărășești:
- Puteți să îmi spuneți dacă au primit copiii masă caldă în anii trecuți?
- Nu,nu.
- Nu au primit? Nici sandviș?
- Nici, nici.
Sunăm la Școala Gimnazială Ciocile, din Brăila:
- Au primit copiii masă caldă?
- Sandviș au primt. Nu au primit tot anul. Trebuie să mă uit, dar eu zic că prin aprilie, mai, nu au primit tot anul. Din 16 aprilie, anul trecut, până la sfârșitul anului. Știți, ordonanța aia o dau ei și până se aprobă normele metodologice, până se demarează, până se face licitație la Primărie... durează.
Telefon la Școala Gimnazială Sântămăria, Orlea, jud. Hunedoara:
- În semestrul doi, undeva din aprilie, respectiv din mai, în funcție de cum au fost publicate normele metodologice. Nu s-a putut face licitația până nu am avut toată legislația și normele au apărut cu întârziere.
Zece dintre școlile la care am sunat NU au primit deloc hrană, 12 nu ne-au oferit un răspuns, iar 28 de directori spun că programul a ajuns în școlile lor, dar foarte târziu. Cel mai devreme în martie, ba chiar în unele cazuri în mai, astfel că elevii s-au bucurat de mâncare doar câteva săptămâni, până în iunie.
De altfel, într-un răspuns la interpelarea unui deputat USR, Ministerul Educației confirmă că 13 din cele 50 de școli înscrise în program nu au oferit niciodată masă caldă sau sandvișuri elevilor în anul trecut școlar.
Anul acesta, ce se întâmplă cu masa pentru elevi?
TELEFON. Școala Moldova Sulița, Suceva:
- Nu are cum să ajungă mâncarea caldă, din moment ce nu a ajuns bugetul. Noi nu avem bani... Când o să avem și Primăria o să aibă buget, o să începem și noi demersurile.
- În anii trecuți au primit masă caldă copiii?
- Exact așa, cam din luna martie, până în iunie.
TELEFON. Școala Gimnazială Tiha Bârgăului:
- Facem parte, dar deocamdată nu am primit nimic.
- În ceilalți ani ați primit ceva?
- Am primit, dar spre sfârșitul anului. Foarte puțin, 6 săptămâni anul trecut și în urmă cu doi ani o lună aproximativ și bineînțeles că am mers pe pachetul alimentar pentru că noi nu avem cantină.
TELEFON. Școala Bălcești:
- Nu am primit nimic. Nu știm cum se va desfășura acest program.
- Au primit până acum masă caldă?
- Anul trecut.
- De la începutul anului?
- Anul trecut școlar în luna aprilie. Din aprilie până în iunie. Nu masă caldă, sandviș.
TELEFON. Școala Gimnazială Mircea cel Bătrân, Babadag:
- Puteți să îmi spuneți dacă a ajuns masă caldă în școala dumneavoastră?
- Nu, nu.
- Știți din ce motiv?
- Chiar nu știu să va spun.
TELEFON. Școala Gimnazială Râncăciov din Dâmbovița:
- Face parte din acest program pilot, numai că anul acesta nu a început încă programul, având în vedere că normele metodologice au fost publicate în Monitorul Oficial abia în 11 februarie. Am ales pachet alimentar. La noi s-a desfășurat programul doi ani consecutiv, dar pe o perioada de 14 martie - 21 iunie. Au întârziat cu normele metodologice.
Cum s-a ajuns în această situație?
Să recapitulăm:
La ora primului clopoțel, în 17 septembrie, programul era sublim, dar lipsea cu desăvârșire. Nicio școală nu primea masă caldă din partea statului. Nu existau nici cadrul legal, nici norme, nici bani alocați și nici lista cu cele 50 de școli în care urmă să se deruleze proiectul. Guvernul a adoptat ordonanța pentru masa în școli abia în noiembrie, la 44 de zile de la începutul școlii. Normele de aplicare, fără de care nu se puteau face licitații pentru furnizorii de mâncare, au fost publicate abia în februarie. La 84 de zile de la începutul școlii.
Și totuși, din luna ianuarie, trei școli incluse în program au început să le dea elevilor mâncare. În februarie li s-au mai alăturat alte două. Cum a fost posibil? Vedem imediat. Mai întâi să tragem linie și să constatăm că la 100 de zile de la începutul școlii doar 5 școli din 50 primesc mâncare prin programul guvernamental.
La Școala Bucerdea Grânoasă din județul Albă copiii primesc mâncare din 23 ianuarie. Iată și răspunsul la întrebarea cum a fost posibil: După experiență din anii trecuți, când ministerul a întârziat licitațiile, primarul n-a mai așteptat. S-a folosit de normele de anul trecut, pentru ca elevii să primească mâncarea măcar de la începutul semestrului doi.
Când vorbesc despre programul pilot, majoritatea politicienilor se grăbesc să-l numească „masă caldă în școli”. În realitate, numai școlile care au spații special amenajate în care să gătească mâncarea sau cele care optează pentru contracte cu firme de catering pot să le ofere copiilor o masă caldă. Așa se face că cele mai multe școli au optat pentru pachetul alimentar.
Pachet alimentar vs masă caldă
PACHET ALIMENTAR. Acesta cuprinde pâine, cu o greutate recomandată de 80 de grame, produse din carne și brânzeturi de 40 de grame și 40 de grame de legume. La toate acestea se adaugă și un fruct.
Pentru masă caldă în schimb...
MASĂ CALDĂ. Institutul de Sănătate Publică a recomandat ministerului mai multe variante de meniu, care ar trebui să conțînă alimente sănătoase și hrănitoare. Printre acestea se regăsesc de la ciorbă de legume și carne, mâncare de mazăre, cartofi, morcovi, până la tocană de legume cu orez brun, quinoa cu legume, dovlecel umplut cu brânză la cuptor și sufleu de conopidă și broccoli, la cuptor.
Cât de importantă e o masă caldă la școală pentru copiii din zonele defavorizate?
Iată o inițiativa a societății civile: prin programul Pâine și mâine al World Vision, 1.260 de copii din 30 de sate din județele Vaslui, Dolj și Vâlcea primesc de mâncare la școală, dar și ajutor cu temele de casă.
- Mie îmi place să mănânc pizza, ciorbă de pui, paste și la felul doi îmi place carnea cu salată, spune Vlăduț, elev în clasa a II-a al unei școli din Vâlcea.
- Cum e să mănânci cu colegii?
- E foarte bine.
- De ce?
- Suntem uniți așa, mâncăm noi toți, e frumos, e bine.
- Ciorba de la școală e mai bună, spune și Raluca, o fetiță tot în clasa a II-a.
- E mai distractiv, pentru că mănânci în grup și ai o mai mare poftă de mâncare, spune Raul, care e clasa a IV-a.
- Ne simțim mai bine, suntem că frații, spun copiii.
„Probabil unii acasă nu au și au nevoie să se hrănească, iar dacă sunt toți la un loc nu se face o deosebire, sunt toți la fel. Sunt nerăbdători și curioși "ce avem pentru astăzi". E primul lucru la care se gândesc”, povestește învățătoarea.
Cel mai recent studiu realizat de WORLD VISION arată că 1 din 9 copii merge flămând la culcare. Peste 200 de mii de copii abandonează școală anual.
Delia Dumea - expert comunicare Fundaţia World Vision: „Dacă ne punem întrebarea ce înseamnă educația pentru un copil dintr-un sat din România, cred că ar fi bine să ne punem toți. Pentru că 1 din 4 copii părăsește timpuriu școală, iar din statisticile World Vision, 22% din oamenii din mediul rural nu au nici măcar patru clase. Și atunci stai și te gândești ce șansă îi oferi unui copil din mediul rural să meargă la școală? Până la urmă, educația este o șansă sau este un lucru prin care noi pur și simplu trebuie să facem ceva? Și atunci am început acest proiect Pâine și mâine, care este un proiect de fund raising și ne-am dat seama că și românii pot să fie empatici cu noi și să-și dea seama că copiii din mediul rural chiar au nevoie de această masă caldă și de aceste activități”.
Copiii care n-au ce mânca există lângă noi. Nu sunt doar statistici
La câteva zeci de kilometri, tot în Vâlcea, Raul, în vârstă de 7 ani, merge în clasa întâi. Masa caldă pe care o primește prin programul Pâine și mâine este o binecuvântare pentru mama lui, care îi crește singură pe el și pe ceilalți doi frați.
Petre Petruța - mama copiilor: Raul, ce ai mâncat azi la școală?
- Ciorbă de carne și paste cu brânză și prăjitură.
Petre Petruța - mama copiilor: Foarte, foarte mult mă ajută. Pentru că mănâncă, are și desert. Vine acasă mulțumit: Mami, azi am mâncat ciorbă. Primește mâncare foarte bună și ei, și eu sunt mulțumită. Și abia aștept să meargă și Ana. Greu. Și acum ar fi bine să intre și ceilalți, și grădinița. Ne-ar ajuta foarte mult și pe noi ca părinți, că suntem foarte mulți părinți care avem o situație care nu se vede. Sunt cazuri care poate nu se știe de el, care ar avea nevoie de susținere, să fie copilul în program. Să fie asigurat până în ora 2:00, ca părinții să muncească, să se descurce altfel.
Ana are 4 ani.
- Ana, mănânci și tu la grădiniță?
- Nouă nu ne dă mâncare.
- Vi s-a întâmplat vreodată să nu aveți ce să le puneți?
Petre Petruța - mama copiilor: Da, s-a întâmplat. Au fost și astăzi. Chiar astăzi a plecat fără pachet toată lumea. Anița a rămas fără pâine, că ieri am fost undeva la muncă cu ziua și am rămas fără pâine. Doamna de la magazin a trebuit să ne oprească și nouă pâine. Astăzi am trimis-o fără mâncare la școală și am rugat pe cineva să meargă să cumpere de la Galicea și mi le-a adus. Și a mers la ea la grădiniță și i-a dus pachet. Că nu avea.
Petruța mai are trei copii mari. O fată de 21 de ani și doi băieți și 19 și 24 de ani. Toți au abandonat școala, din cauza sărăciei.
„Cu cei mici sper să avem mai multă susținere. E foarte important să nu ajungă să dea cu lopata. Foarte mult contează să fie educați, să meargă la școală, asta e cel mai important. Nu au avut jucării, nu au avut nimic. Mergeau la școală cu pachet ce puteam să le punem, foarte puțin. A fost foarte greu. Ei își aduc aminte tot timpul de problemele prin care au trecut. E ceva ce i-a marcat și nu pot să uite”, spune Petruța.
Soluții „elvețiene”. Cantina în container
Autoritățile susțin că programul se va îmbunătăți, că suma va crește de la 7 lei pentru un elev, la 10 lei pentru masa unui copil, iar normele vor fi valabile și pentru semestrul 1 din următorul an școlar, pentru ca elevii să primească mâncarea din prima zi de școală.
Ecaterina Andronescu, ministrul educației: „Noi avem în buget și am primit suplimentar 140 de milioane de lei, din care vrem să încercăm să găsim soluția de a aduce cantina lângă școală. Sistem modular, am văzut în Elveția, practică o asemenea soluție. Să aducem cantina lângă școală și să extindem masa caldă și programul after school, pe măsură ce o să avem spațiu”.
Până când vor ajunge astfel de cantine în școlile din zonele defavorizate rămâne de văzut câți copii vor primi cu adevărat mâncare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
