Plagiat. Condițiile în care poate fi retras titlul de doctor

Curtea Constituţională arată, în motivarea de neconstituţionalitate a modificărilor aduse de Parlament OUG privind retragerea titlurilor de doctor în caz de plagiat, că această decizie nu poate fi luată de aceeaşi instituţie care a şi acordat titlul, aşa cum a propus Legislativul, şi a criticat şi opţiunea retragerii voluntare a titlului, pe motiv că ar presupune sustragerea de la sancţiunile legale, potrivit News.ro.

CCR a declarat, în octombrie, legea de adoptare a OUG 4/2016 privind plagiatul, în forma adoptată după cererea de reexaminare a lui Klaus Iohannis, neconstituţională în integralitate, atât din cauza modului în care Parlamentul a decis să o discute, cât şi din cauza majoritatăţii mecanismelor instituite.

Astfel, cea mai relevantă critică se referă la procedura de acordare a tiltului şi de retragere a titlului de doctor în caz de plagiat. Actuala legislaţie, precum şi OUG 4/2016 în forma Guvernului, prevăd că retragerea titlurilor se face prin Ministerul Educaţiei şi CNATDCU. Parlamentul, în Senat, a venit cu o modificare radicală, dând această competenţă Senaturilor universităţilor. Mecanismele sunt aspru criticate de CCR.

Senatul IOSUD (Instituţiei Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat) e abilitat prin lege să retragă titlurile, dar Curtea arată că instituţiei îi sunt atribuite prerogative semnificative, fără însă a se preciza natura juridică a acestui organism, componenţa, procedura de selectare a membrilor şi de desemnare a conducerii, procedura de luare a deciziilor în cadrul Senatului, actele juridice pe care le poate adopta, precum şi raporturile sale cu structurile componente ale IOSUD, universităţi, consorţii universitare şi unităţi de cercetare-dezvoltare.

Mai mult, actul încalcă legea contenciosului administrativ, care stabileşte că actele administrative care au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice nu mai pot fi revocate de autorităţile emitente, constatarea nulităţii sau anularea acestora putând fi dispusă numai de instanţă.

„Posibilitatea revocării actului administrativ de către autoritatea emitentă încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, introduce insecuritate în circuitul civil şi lasă la dispoziţia subiectivă a autorităţii emitente existenţa unor drepturi ale persoanei care a dobândit titlul ştiinţific. (...) Curtea reţine că actul administrativ poate fi supus controlului unei entităţi independente faţă de entitatea care a emis titlul de doctor, cu competenţe specifice în acest domeniu, care poate lua măsuri sancţionatorii cu privire la retragerea titlului în cauză”, explică judecătorii, care subliniază că acordarea unui titlu se face în baza unui act administrativ, care trebuie să se supună astfel tuturor rigorilor legii în materie.

CCR arată şi că acordarea titlurilor provoacă şi situaţii în care persoane au beneficii patrimoniale în baza acestui act, cum ar fi sporuri salariale, iar Legea adoptată de Parlament nu prevede căile de urmat în cazul retragerii titlului.

Nu în ultimul rând, Curtea se arată şi împotriva posibilităţii stabilite de lege ca titlul să fie retras la cererea beneficiarului, având în vedere că există sancţiuni prevăzute pentru plagiat. O astfel de retragere voluntară ar invalida căile legale de sancţionare, lăsând fără obiect legea în acel punct, iar acest lucru este inacceptabil, având în vedere că ar presupune ca o persoană care a plagiat să scape nepedepsită.

Ei atrag astfel atenţia că legea, aşa cum a fost votată de Senat, ar duce doar la „încurajarea unui comportament neonest, ilicit, într-un domeniu care ar trebui să fie caracterizat de rigoare, profesionalism şi probitate etică”.

În acest moment, având în vedere decizia de neconstituţionalitate din octombrie, este în vigoare OUG 4/2016, care lasă în sarcina Ministerului Educaţiei retragerea titlurilor, iar motivarea Curţii exclude Parlamentul de la a mai opera modificări care să schimbe mecanismele prin metodele încercate în actul declarat neconstituţional.