Pastila de limbă | Perechi de cuvinte care se folosesc greșit unul în locul altuia
Cu mai bine de un an în urmă, scriitorul Radu Paraschivescu a vorbit într-o ediţie a „Pastilei de limbă” despre anumite cuvinte care se scriu în două feluri şi înseamnă acelaşi lucru. A spus atunci că diferenţele de scriere sunt mici, constând de obicei în inversarea a două litere, şi a exemplificat prin perechile „pricomigdală-picromigdală” şi „adălmaş-aldămaş”.
Radu Paraschivescu: Vom vorbi şi astăzi tot despre nişte perechi de cuvinte, care însă nu înseamnă acelaşi lucru şi nu se deosebesc unul de celălalt printr-o simplă rocadă între litere. Mă gândesc la cuvinte care sunt folosite greşit unul în locul altuia - din neatenţie, din grabă sau poate chiar din necunoaştere. Şi mă grăbesc să dau două-trei exemple.
Într-un roman altminteri foarte frumos, apare - dintr-un viciu de traducere, fără doar şi poate - enunţul „Jim începu să mestece în cafea cu un aer preocupat”. Enunţul este incorect, ca de altfel şi următorul: „Ori de câte ori mesteca în ceai, inspectorul îşi lăsa privirile să rătăcească prin cameră”. Unde este greşeala? În folosirea verbului „a mesteca” în locul verbului „a amesteca”. Din nebăgare de seamă probabil, traducătorii celor două enunţuri încurcă verbele între ele. Le confundă. Le - zi-i pe nume - amestecă.
Verbul „a mesteca” se referă la procesul de masticaţie şi e descris drept „a sfărâma cu dinţii un aliment sau un produs, în general înainte de a-l înghiţi”. „În general”, fiindcă există şi lucruri pe care le mesteci, dar nu le înghiţi: tutunul (mai rar în ziua de azi) sau guma de mestecat. Mestecatul este rudă bună cu molfăitul, care se desfăşoară tot înăuntrul cavităţii bucale. În orice caz însă, nimeni nu poate să mestece într-o ceaşcă, într-un bol, într-un castron sau într-o oală. În schimb, poate să amestece.
Verbul „a amesteca” înseamnă „a combina, a uni, a omogeniza sau a pune laolaltă două sau mai multe elemente (lichide, substanţe, lucruri etc.) diferite sau de acelaşi fel, dând naştere adeseori unui produs nou”. În această accepţie, căci ştim foarte bine că există şi altele, „a amesteca” înseamnă pur şi simplu a face un amestec. De exemplu, poţi să amesteci în ceai ca să se dizolve zahărul mai repede. De asemenea, poţi să amesteci vinul cu apă, dacă eşti un hangiu necinstit şi vrei să-ţi înşeli muşteriii. Dar nu poţi să mesteci în cafea, la fel de bine cum nu poţi să amesteci gumă. Nu de alta, dar îi spune „gumă de mestecat”, nu „de amestecat”.
Revenind la cele două enunţuri incorecte de la început, vă propun să le reluăm acum în varianta corectă: „Jim începu să amestece în cafea cu un aer preocupat”, respectiv „Ori de câte ori amesteca în ceai, inspectorul îşi lăsa privirile să rătăcească prin cameră”.
O altă pereche de termeni folosiţi uneori cum nu trebuie este cea compusă din adjectivele „consecvent” şi „consistent”. Faptul că unii vorbitori îl folosesc uneori pe „consistent” în locul lui „consecvent” (şi niciodată invers) este consecinţa unei erori de traducere. În limba engleză, „consistent” nu înseamnă doar „consistent”, ci şi „consecvent”. În ceea ce priveşte expresia „to be consistent with something”, nu există dubii: traducerea corectă este „a fi consecvent într-o anumită privinţă”. E limpede că avem nevoie de atenţie sporită când preluăm sau când traducem dintr-o limbă străină cuvinte cărora nu le ştim foarte bine sensurile.
Diferenţele dintre „consistent” şi „consecvent” sunt limpezi. „Consistent” înseamnă „care are consistenţă”, adică o anume bogăţie, fermitate sau soliditate a conţinutului. Un fum consistent este un fum gros, pe când o mâncare consistentă este o mâncare substanţială, îndestulătoare, care te satură La rândul lui, „consecvent” înseamnă „care are consecvenţă”, adică o anume constanţă a comportamentului public şi privat, a ideilor pe care le susţine şi a principiilor după care se călăuzeşte o persoană. Un om consecvent este un om care nu se întoarce după cum bate vântul şi nu crede astăzi ceea ce desfiinţase ieri. Un om consistent este un om bine mobilat, cu care ai ce să discuţi şi care n-a trecut degeaba nici prin şcoală, nici prin viaţă.
Atât pentru astăzi. Vă aştept săptămâna viitoare, la o nouă „Pastilă de limbă”. La revedere.
(Rubrica „Pastila de limbă” a lui Radu Paraschivescu o puteți urmări în fiecare duminică, de la ora 19:50, la Digi24. Arhiva emisiunii, aici.)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
