După cum ţineţi minte, de vreo doi ani încoace scriitorul Radu Paraschivescu dedică anumite ediţii ale „Pastilei” explicaţiilor legate de una sau alta dintre expresiile pe care le întâlnim în pagina scrisă sau în vorbirea curentă. Ei bine, astăzi este una dintre acele ediţii. Iar expresia la care s-a oprit este „colac peste pupăză”.
Radu Paraschivescu: Întâmplarea face să fi terminat de citit un roman, „Dinţii ascuţiţi ai binelui”, în care autorul, Bogdan Răileanu, pune în gura unui personaj al său următoarea explicaţie: „În Ardeal, pupăza este un colăcel mai mic, care se împarte la pomenirea morţilor, deci în urma unui necaz. Denumirea colăcelului vine de la o altă expresie, «îi cântă pupăza», care era folosită când cuiva îi mergea rău, asta pentru că pupăza era un simbol al morţii în practicile magice medievale. Colacii, pe de altă parte, sunt şi asociaţi cu necazul, pentru că erau împărţiţi la pomeni. Deci colac peste pupăză vrea să spună că e vorba de un necaz care vine peste un necaz şi mai mare.” Am încheiat citatul din cartea lui Bogdan Răileanu.
Prin urmare, „colac peste pupăză” este iniţial o expresie care semnalează dublarea unui rău, respectiv însoţirea unui rău de un altul. Dacă autorul menţionat adineauri susţine, prin personajul său, că „pupăza” este un colăcel, există specialişti după care „pupăza” este un fel de pâine sau o împletitură de cocă de mărimea unui cuib de pasăre, care - atenţie! - nu se împarte doar la pomenirea morţilor, ci are un anumit rol şi în ceremonialele de nuntă.
La rândul ei, cercetătoarea Emilia Laura Bolotă, citată de ziarul „Adevărul” în luna februarie a acestui an, descifrează sensul expresiei „colac peste pupăză” într-o lucrare cu titlul „Expresivitatea limbajului laic cu referire la termenii din domeniul religios”. Iar sensul este de „necaz mare, venit peste alte griji”, aşa cum am văzut şi în explicaţia dată de personajul din romanul lui Bogdan Răileanu. Expresia se poate folosi, aşadar, şi când o înmormântare (simbolizată prin colac) urmează unei nunţi (simbolizate prin pupăză). Asta, fireşte, în condiţiile în care fiecare dintre cele două evenimente este, în limbaj popular, o „grijă”. Cu toate acestea, se poate observa că, în ultimele decenii, încărcătura funerară a expresiei s-a diluat, iar la un moment dat a dispărut cu totul. În prezent, „colac peste pupăză” a ajuns să fie sinonim mai degrabă cu locuţiuni sau expresii ca „pe deasupra”, „ca şi cum n-ar fi fost de ajuns” sau chiar „hodoronc-tronc”.
Şi dacă tot am vorbit despre „colac peste pupăză”, vă propun să ne oprim şi asupra altor câteva expresii care au în componenţă substantivul „colac”. Una dintre ele este expresia „A trecut baba cu colacii”, care e sinonimă cu expresia „I-a mâncat cioara colacul”. Ambele expresii se referă la cineva care a avut o şansă şi i-a dat cu piciorul, la cineva care a irosit un prilej favorabil. Expresia „Umblă câinii cu covrigi în coadă” circulă şi sub forma „Umblă câinii cu colaci în coadă” şi trimite la ideea de fals belşug, de falsă îndestulare, de falsă bogăţie. O expresie populară interesantă şi nu foarte cunoscută este „A duce pe cineva la colaci calzi”, cu sensul de „A duce pe cineva cu vorba”, „A duce pe cineva cu preşul” sau „A duce pe cineva cu zăhărelul”. În schimb, expresia „A aştepta pe cineva cu colaci calzi” are sensul de „A face cuiva o primire foarte bună” şi se înrudeşte într-o oarecare măsură cu expresia „A aştepta pe cineva cu pâine şi sare”.
O expresie foarte cunoscută este „A-ţi face coada colac”, care înseamnă „A face tot ce depinde de tine ca să te sustragi” sau „A invoca un pretext nefondat”. (cam3) La rândul ei, expresia „Nu i s-au prins colacii” se referă la cineva căruia nu i-a reuşit un demers, o combinaţie, un procedeu, o iniţiativă etc. Aceluiaşi registru îi aparţine şi expresia „Să dai colac zilei că ai scăpat” (sau „Să dai turtă zilei că ai scăpat”), care înseamnă pur şi simplu „Să-i mulţumeşti lui Dumnezeu că ai scăpat”. Expresia „A aştepta ca mortul colacul” are sensul de „A aştepta cu nerăbdare sau cu înfrigurare”. În fine, expresia „A umbla după colaci calzi” înseamnă „A râvni la un lucru plăcut şi de-a gata, pe care vrei să-l primeşti fără să mişti un deget”.
Alte „pastile de limbă” puteți citi aici.
Arhiva video a emisiunii, aici.
