Pastila de limbă | 10 greșeli pe care le faceți des și nu știți
Scriitorul Radu Paraschivescu vă invită în această ediție a emisiunii să vă luaţi instrumentele pentru detectat greşeli şi să le folosiţi cu succes. Urmează un nou text, al treilea, în care a strecurat cu bună ştiinţă zece erori. Iată textul:
Ieri am întârziat din nou la servici, iar şeful, un bărbat înalt, cu păr grizonat, m-a chemat la el în birou şi mi-a făcut observaţie. I-am explicat că avusesem o problemă familiară şi că din cauza asta întârziasem. Şeful s-a uitat la mine de ca şi cum n-ar fi crezut o iotă din ce-i îndrugasem. M-a întrebat unde stau şi când i-am spus că tocmai lângă Naţional Arena, s-a mai îmbunat. Cu toate acestea, mi-a pus în vedere să nu-mi fac un obicei din venitul mai târziu. „Nici într-un caz”, l-am asigurat. „De data asta, am fost fortuit să întârzii, dar n-o să se repete.” „Foarte bine. Ţin la tine enorm de mult şi n-aş vrea să iau măsuri. Trebuieşte să-ţi intre bine în cap lucrul ăsta, a încheiat el discuţia. Am ieşit din biroul lui şi am vrut să-mi iau o ciocolată de la automat, dar aparatul nu dădea rest, iar eu aveam decât bancnote mari.
Radu Paraschivescu: Iar acum, vă propun să depistăm greşelile şi să le înlocuim cu variantele corecte.
Prima greşeală: „servici”. Forma corectă este „serviciu”, aşa că vom spune „femeie de serviciu”, „elev de serviciu”, „pompier de serviciu” etc. E greşit să spunem şi să scriem „servici”, la fel cum e incorect să spunem şi să scriem „ofici” în loc de „oficiu” sau „orifici” în loc de „orificiu”.
A doua greşeală: „păr grizonat”. Forma corectă este „păr grizonant”, adică „sur”, „cărunt” sau „în curs de încărunţire”. „Grizonat” nu există în limba română. Există, ce-i drept (şi poate că asta declanşează confuzia), „grizat”, care înseamnă „cherchelit”, „abţiguit” sau „care s-a îmbătat uşor”. Oricum însă, dacă ne referim la păr, el este „grizonant”.
A treia greşeală: „problemă familiară”. Varianta corectă este „problemă familială”, ceea ce înseamnă o problemă de familie: un copil bolnav, o mătuşă căreia i-a murit soţul etc. „Familiar” înseamnă „simplu”, „fără pretenţii”, „neconvenţional”, „pretenţios”, „apropiat”, „cunoscut” etc. În textul nostru problema nu poate fi decât familială.
A patra greşeală: „de ca şi cum n-ar fi crezut o iotă”. „De” nu are ce să caute în această construcţie. Fie spunem „ca şi cum n-ar fi crezut o iotă”, fie - dacă ţinem morţiş să-l folosim pe „de” - spunem „de parcă n-ar fi crezut o iotă”.
A cincea greşeală: „Naţional Arena”. După cum am mai spus, avem aici o formulă dintr-o limbă care nu există. Dacă vrei cu tot dinadinsul să englezeşti numele, poţi spune „National Arena”, având grijă să pronunţi englezeşte. Însă varianta corectă este (sper să ia aminte şi ziariştii sportivi) „Arena Naţională”. „Naţional Arena” este la fel de ridicol ca „mineral apa” în loc de „apă minerală” sau „viitor data” în loc de „data viitoare”.
A şasea greşeală: „nici într-un caz”. În niciun caz nu putem spune „nici într-un caz”. Varianta corectă, căreia tocmai i-am dat glas, este „în niciun caz”, cu varianta la fel de corectă „sub nicio formă”.
A şaptea greşeală: „am fost fortuit să întârzii”. Varianta corectă este, de bună seamă, „am fost nevoit să întârzii”, „am fost silit să întârzii” sau „am fost forţat să întârzii”. Singura accepţie a lui „fortuit” este „întâmplător”, aşa că nu există nici umbră de sinonimie între „fortuit” şi „forţat”.
A opta greşeală: „ţin la tine enorm de mult”. Avem aici un pleonasm clasic, peste care dăm, din păcate, la tot pasul. „Enorm” înseamnă „foarte mult”, iar „enorm de mult” ar însemna „foarte mult de mult”, ceea ce ar fi, nu-i aşa?, o aberaţie. Varianta corectă este „ţin la tine enorm”.
A noua greşeală: „Trebuieşte să-ţi intre bine în cap”. Formele „trebuieşte” şi „trebuiesc” sunt la ora actuală abateri ale celor care vor să dea impresia unei exprimări îngrijite, chiar pedante. Aceste forme erau folosite cu zeci de ani sau cu un secol în urmă, însă în prezent varianta corectă este „trebuie”: „Eu trebuie să merg la serviciu”, „Noi trebuie să ne plătim datoriile”, „Ele trebuie să se întoarcă înainte de miezul nopţii”.
În fine, a zecea greşeală: „aveam decât bancnote mari”. Se putea să nu dăm şi peste „decât” în afirmativ? În acest tip de construcţii restrictive, „decât” se foloseşte numai în prezenţa unui verb însoţit de o negaţie. Dacă folosim verbul fără negaţie, „decât” trebuie înlocuit cu „doar” sau cu „numai”. Prin urmare, variantele corecte sunt „nu aveam decât bancnote mari”, „aveam doar bancnote mari” sau „aveam numai bancnote mari”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
