Reporterii Digi24 au stat de vorbă cu un tânăr luat prin surprindere de ideea parlamentarilor. Îi place să fie „altfel” şi nu înțelege în ce fel s-ar schimba lucrurile dacă de mâine ar renunţa la piercing.
Elev: Nici să te ascunzi, adică e închisoare sau ceva...
Reporter: Văd că ai ceva în ureche, poate fi considerat un piercing sau...
Elev: Cred că da.
Reporter: Nu ţi-ai dori să îl scoţi, bănuiesc, când vii la şcoală.
Elev: Nu, de ce l-aş scoate!? E totuşi un fel de cercel până la urmă.
Elevii spun că nu înţeleg cum absenţa unui tatuaj sau a unui piercing i-ar putea ajuta să înveţe mai bine, de exemplu.
„Este o ţară liberă, suntem adolescenţi, suntem rebeli, este o generaţie rebelă... Dacă vrei să porţi piercing, ok, poartă piercing, pe cine deranjează, nu ştiu, că nu e nimic rău”, spune un alt elev.
Nu de aceeaşi părere sunt însă şi iniţiatorii legii care consideră tatuajul şi piercingul o problemă de moralitate.
Gigi Chiru, senator PNL, iniţiatorul legii: Mă gândesc că un pic de moralitate, un pic de decenţă privind prezenţa la cursuri a tinerilor elevi este o obligaţie a noastră care trebuie cumva reglementată din punct de vedere legal. O să vedeţi că o să găsiţi tot felul de inele, de piercing-uri, de tatuaje, de desene prin tot felul de părţi ale corpului. Şi nu numai că sunt aplicate acolo, dar ele sunt la vedere şi par aşa ostentative.
Psihologii spun că, cel puţin în cazul adolescenţilor, tatuajele sunt privite ca o formă de integrare socială.
Paul Cristian, psiholog: Mai ales la şcoală, grupul determină comportamentul şi atunci, ca el să fie acceptat de grup, trebuie să îşi însuşească anumite comportamente. De multe ori, dacă colegii lui au o bicicletă foarte tare, un piercing sau un tatuaj, o să încerce şi el să îşi asume acelaşi comportament sau acelaşi obiect pentru a fi acceptat mai uşor de grupul de egali.
Legea urmează să fie depusă la Parlament zilele următoare. Dacă va fi adoptată, atunci elevii care nu se conformează regulilor vor avea nota scăzută la purtare sau chiar pot fi exmatriculaţi.