Anual, de pe băncilor facultăţilor destat, ies în medie 190.000 de absolvenţi. Ceimaimulţi dintre aceştia au studiat ştiinţe economice, juridicesauadministrative. Majoritatea însă nu reuşesc să lucreze în domeniul pentru care s-au pregătit.
Este şi cazul Aurelianei. A terminat Facultatea de IstorielaUniversitatea Bucureşţi. În timpul masteratului însă, s-a angajatcaasistent managerlao firmă de formare profesională.
„Marepartedintineridezvoltămnişte pasiuniînliceuşiatunci ne gândimcăne dorimsăfinalizămstudii superioareîndomeniul respectiv,însălafacultateîţidai seamacăe greusăte întreţii. Aveam opţiunea de a rămâneînînvăţământsausăîntruîncercetare. Îmi placemaimultparteade educaţie non-formalăşiosalăde curssăpredai altfel ce ştii decât mediul formallanivel deşcoală”, spune AurelianaPopa, trainer.
Pentru ceimaimulţi absolvenţi de facultate, un loc de muncă bine plătit estemaiimportant decât ocarierăîndomeniul studiat. Specialiştiiîn resurse umane spun însă că un astfel de fenomen nu ar trebui să îngrijoreze.
„O facultate, o universitate trebuiesătescoatăde acolo un om civilizatlamodul general.Maideparte îşiasumăangajatorul pe cine iaşipe cine nu. Firmele nu de specialişti se plâng”, afirmă George Butunoiu, specialistînresurse umane.
Statulromân finanţează anual delabuget aproximativ 62.000 de locurilafacultăţi pentru primul an de studiu universitar, celemaimulte dintre acestea fiind în ştiinţe economice, ştiinţe juridice,administraţie, studii europene şi chiar jurnalism.
Anul trecut, din facultăţile destatau promovatpeste44.200 de absolvenţispecializaţi în studii juridice, 6.030 în studii politice şi administrative şi 2.000 în jurnalism şi ştiinţele comunicării.