O treime dintre studenţi renunță la facultate

Unul din trei studenţii admişi la facultăţile din România abandonează studiile chiar din primul an. Alegerea greşită a domeniului şi lipsurile financiare sunt principale motive, arată un studiu realizat de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Pe baza statisticilor oferite de universităţi, media abandonului este de peste 35%. Sunt însă centre care au procente aproape duble. La Universitatea din Craiova procentul celor care renunţă depăşeşte 63%, la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, aproape 61% , iar la Universitatea Tehnica din Iaşi, 53%.

„Noi încercăm ca atmosfera din Politehnică să fie cât mai relaxată, să fie cât mai prietenoasă așa fel încât studenții să se adapteze cât mai ușor la viața dintr-o universitate tehnică, o viață studențească ce are anumite particularități deoarece politehnica înseamnă, bineînțeles, studiul unor discipline care provin din științele pozitive,” explică Eugen Neculai Seghedin, prorector UTI Iași.

Una dintre cele mai mari rate de abandon din ţară este la Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa. Peste 70 la suta.

„E dureros pentru universitate dar din păcate problema este că trăim într-o regiune care s-a degradat economic destul de mult în ultimii ani, iar familiile nu-și mai prea pot susține copiii la școală,” spune Andrade Bichescu, rectorul Universității "Eftimie Murgu" din Reșița.

Ca să reducă rata abandonului, universitățile au înființat centre de consiliere în carieră. Aici pot veni atât studenţi cât şi elevi pentru a afla ce carieră li se potriveşte.

Problema este însă în ciclurile inferioare de pregătire educaţională. Nu există cursuri practice şi de îndrumare a elevilor, care să le descopere şi să le cultive aptitudini. Practic universităţile sunt alese după ureche şi după modă.

„Am dat la Drept, am intrat în 2014, am făcut un semestru, pe la jumătatea semestrului mi-am dat seama că ceva nu e în regulă. Nu-mi plăcea absolut deloc să merg la şcoală sau să citesc sau să aflu chestii legate de Drept,” spune Gabriel Bîra, fost student.

„Elevii nu știu la ce sunt buni. Ajung să promoveze Bacalaureatul și să nu știe ce vor de la viață, ce vor de la cariera lor. Ajung să-și aleagă o facultate la nimereală,” precizează Vlad Cherecheș, președintele ANOSR.

În precedentul an universitar erau înscrişi 520.000 de studenţi. Numărul a scăzut aproape la jumătate faţă vârful de peste 900.000 atins în 2007.

S-a produs o prăbuşire, din cauza problemelor demografice, dar şi în urma introducerii unui exament de bacalaureat mai serios.

În România doar 19% din populaţia ocupată are studii superioare, faţă de o medie europeană de 33%. Ţintă asumată de România este de a depăşi 27% până în 2020, un plan imposibil de realizat.