O petiție care enumeră patru aspecte pentru care profesoarele, învățătoarele și educatoarele să se poată pensiona la vârsta de 55 de ani, iar profesorii, învățătorii și educatorii la 57 de ani, a strâns 25 de mii de semnături în doar câteva zile de la lansare.
Petiția prezintă astfel aspecte sociale, politice, educaționale și economice în favoarea pensionării mai devreme a cadrelor didactice. Primul aspect indică „probleme de comportament” pentru 75% dintre elevii din școlile din România. Cifrele nu au o sursă precizată.
În prezent vârsta de pensionare pentru femei este de 63 de ani, iar pentru bărbați de 65 de ani, potrivit Casei Naționale de Pensii, notează edupedu.ro.
Conținutul petiției:
„1. Aspecte sociale: În marea majoritate a școlilor din România, peste 75% din elevii absolvenți au probleme de comportament. Acestea sunt probate prin intermediul investigatiilor realizate de organizații sau instituții de sociometrie legale. Munca unui profesor nu poate fi comparată cu a niciunei categorii sociale favorizate pentru pensioanarea anticipată, cu atât mai mult cu cât calitatea elevilor diferă de la o școală la alta. În acest sens, solicitarea vine din partea profesorilor care se confruntă cu astfel de probleme.
2. Aspecte politice: Implicarea politicului in institutiile de învățământ este o problema nesoluționată din 30 decembrie 1947. Dirijismul educațional este un fenomen vizibil și astăzi, având ca dovadă metodologia organizării concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere în învățământ.
3. Aspecte educaționale: Educația este progresiv afectată de imixtiunea administrației europeane în problemele stringente est-europene, ca urmare a cursului diferit de-a lungul istoriei.
4. Aspecte economice: Personalul didactic reprezintă momentan penultima categorie de intelectuali remunerată după noua grilă de salarizare din anul 2018, ceea ce înseamnă o subestimare a principalei clase sociale care contribuie la dezvoltarea unei naţiuni. Astfel, se recomandă soluţionarea de urgenţă a restabilirii demnităţii profesionale a salariaţilor din educaţie. Prin urmare, volumul muncii personalului didactic este cu mult peste obiectivele prioritare a unor societăţi ce se recomandă a fi democratice.”