Old school, new school. Cum se desfăşoară o oră în clasa unui profesor care se lasă modelat de elevii săi
Mai puţin de un sfert dintre copii şi-au ales ca model un cadru didactic. Şi la fel de putini recunosc că profesorii au avut o influenţă pozitivă importantă în dezvoltarea lor, potrivit unui studiu realizat de Şcoala de Valori, organizaţie care se ocupă cu educaţia non formală. Noile generaţii de copii nu mai acceptă însă stilul învechit de predare din şcolile româneşti. Vor altceva, iar prin atitudinea pe care o au îşi obligă profesorii să se schimbe şi să se muleze după nevoile şi valorile lor. Astfel, prin şcoli apar tot mai mulţi dascăli care admit că elevii din ziua de astăzi au alte priorităţi şi încercă să ţină pasul cu ei. Şi uite aşa, un sistem reticent la schimbare, în ansamblul său, poate fi modernizat puţin câte puţin, în fiecare zi, pornind de la exemplul personal al unor profesori.
Georgeta Şerban este învăţătoare la Şcoala Tudor Arghezi din Bucureşti. În 35 de ani de când modelează minţile copiilor a observat cum generaţiile se transformă, iar predarea clasică devine tot mai greu de digerat. Lumea şi vremurile se schimbă, iar elevii nu mai sunt dispuşi să îşi asculte profesorul şi să scrie după dictare. Învăţătoarea şi-a dat seama că problema nu este la copii, ci la ea şi la modul în care sistemul o obligă să ţină cursurile. Aşa s-a hotărât să se schimbe ea, să se plieze pe nevoile, valorile şi aspiraţiile elevilor.
Georgeta Şerban, învăţătoare: "Este foarte important să predai pe placul copiilor. Şi atunci am încercat văzându-i pe copii să introduc la clasă în ultimul timp elemente noi, elemente moderne şi, aşa cum ştiţi, în ultimul timp elementele moderne la vârsta copilăriei, deja îi vedeţi şi pe ei, sunt tehnologiile digitale. Lucrăm foarte mult pe telefon, pe aplicaţii digitale, nu ne jucăm ci ne jucăm învăţând sau învăţăm jucându-ne, pentru că lor le place foarte, foarte mult, le stimulează gândirea, le stimulează creativitatea, astfel poţi să îi evaluezi într-un mod mult mai uşor şi mult mai plăcut, pe stilul lor."
Reporter: Ce faci tu cu telefonul, la ce îl foloseşti telefonul mobil?
Matei, elev: Îl folosesc la aplicaţii, să ne jucăm la şcoală.
Reporter: Te ajută să înveţi?
Matei: Da, ne ajută foarte mult.
Octavian, elev: "Eu îl mai folosesc ca să mă documentez, mie îmi plac foarte mult animalele, eu am început să mă documentez despre rechinii care au trăit acum mulţi, mulţi ani, despre megadroni şi cam aşa."
Ana, elevă: "De exemplu, dacă nu ştiu ceva, pot să caut pe telefon. Şi ne mai învaţă multe lucruri, de exemplu nu poţi să lucrezi, adică niciun serviciu nu este fără un calculator sau fără ceva mobil."
Învăţătoarea Şerban a observat că încă din clasa întâi, mai toţi elevii au telefon mobil şi acces la internet. A transformat asta într-un atuu: se foloseşte de tehnologie ca să îi atragă pe elevi de partea învăţăturii. Şi-a montat un calculator lângă catedră şi a dezvoltat mai multe aplicaţii pe care copiii şi le-au instalat pe telefoane. Lecţiile sunt acum pe placul copiilor.
Georgeta Şerban, învăţătoare: "Ceea ce mi se pare foarte important este că, acum, în ultimul timp, elevii sunt foarte creativi şi de foarte multe ori sunt mai avansaţi decât noi la anumite lucruri. Ei sunt foarte, foarte avansaţi tocmai că trăim în acestă epocă care ne face să ne schimbăm şi pe noi cadrele didactice."
Aceşti copii fac parte din Generaţia Z, adică cei care au avut acces la tehnologie din primele zile de viaţă. Pentru ei, sistemul clasic de învăţământ pare complet depăşit. Dovada, aproape o treime dintre elevi nu merg cu plăcere la şcoală. Iar ceilalţi colegi ai lor îi forţează pe profesori să se schimbe ca să nu îi piardă pe drum.
Adina Vlad, sociolog: "Copilul modelează prin protest. Nu neapărat modelează că, hai să te schimb, eu şcoală, ci pur-şi-simplu protestez vis-a-vis de modul în care te comporţi cu mine şi de modul în care mă tratezi şi dacă nu te schimbi o să protestez în continuare şi nu o să fie o relaţie armonioasă care este favorabilă educaţiei."
Profesor: Una este când vii cu anumite aşteptări de la clasă şi alta e când înveţi şi tu să te dezvolţi alături de ei
Sistemul în ansamblu este reticient la schimbare, dar în şcoli tot mai mulţi dascăli care înteleg mesajul copiilor şi adaptează stilul de predare în funcţie de nevoile elevilor.
Alexandru Fioşoiu, profesor: "Ca profesor sunt două mari condiţii. Unu: să ştii materia, dar să şi fii flexibil în a o preda şi a te schimba, pentru că ei mă schimbă pe mine foarte, foarte mult. Una este când vii cu anumite aşteptări de la clasă şi alta e când înveţi şi tu să te dezvolţi alături de ei."
Alexandru Fişoiu este profesor de logică şi filosofie la Liceul Jean Monet din Bucureşti. A lăsat la o parte metodele de predare pe care i le-a impus sistemul. Şi-a mulat stilul pe dorinţele şi nevoile elevilor. Fără facă rabat de la programă, a reuşit să devină unul dintre cei mai iubiţi dascăli din şcoală.
Vlad-Carmen: "Deseori punea în premisele de la logică, de exemplu, punea personaje pe care noi le-am putea cunoaşte din societatea de astăzi, Încercă să aducă în sufletul nostru chestia asta şi nu să trebuiască să ne mulăm noi pe ce predă el.
Adică, nu ne impunea să îi învăţăm materia cuvânt cu cuvânt. Ne-o prezenta în aşa fel încât să ne fie nouă uşor să o înţelegem"
Alexandru Fioşoiu, profesor: "Eu zic de fiecare dată când intru în clasă că nu am nici sânge albastru, nu sunt nici superior lor, sunt pur şi simplu un om care se întâmplă să fie mai bătrân ca ei şi s-ar putea să ştie mai multe lucruri decât ştiu ei, dar le spun din start că suntem pe picior de egalitate."
Astăzi accesul elevilor la informaţie este aproape nelimitat
Sunt în permanenţă conectaţi online cu toată lumea. Văd ce şi cum învaţă tinerii din alte ţări, care sunt preocupările şi atitudinile lor. Aşa au ajuns să îşi stabilească propriul set de valori. Independent de părinţi şi profesori.
Adina Vlad, sociolog: "Influenţele pe care le au ei sunt atât de variate în aşa fel încât nu mai depind atât de mult de temerile părinţilor sau de rigidităţile şcolii."
Silvia Bogdan, preşedinte Şcoala de Valori: „Mă refer la modul în care se raportează la ei înşişi şi la lumea întreagă, la atitudinea nativă pe care o au pentru dreptate, respect, onestitate şi modul în care comunică, până la urmă."
Profesorii care se schimbă ei sub influenţa elevilor sunt foarte importanţi. Adolescenţii încep să conştientizeze tot mai mult problemele sistemului de învăţământ, să observe balastul, dar sistemul îi ignoră.
Rareş: "Eu sunt la o clasă de filologie şi fac matematică, de exemplu, şi chiar se pune accentul în anumite momente pe matematică-fizică având în vedere că eu nu o să dau niciodată BAC-ul la ele şi nu or să mă ajute în viaţă”.
Andreea: „Cred că şcoala ar trebui să se bazeze mai mult pe lucrul în echipă, să învăţăm să lucrăm mai mulţi”.
Vlad: „Materia de profil uneori este structurată complet greşit pentru că, spre exemplu, îmi place o latură a biologiei, îmi place botanica dar dacă fac anatomie eu nu am cum să mă dezvolt în ceea ce îmi place şi atunci este totul degeaba."
Adina Vlad, sociolog: "Şcoala românească, din păcate pentru copiii din România este o şcoală care reacţionează, este reactivă, nu este activă. Adică nu vine cu idei, cu iniţiative înainte să îi fie semnalate nişte probleme, ci face schimbări în momentul în care se adună prea multe probleme, deci reacţionează la nişte tensiuni."
Ce nu le oferă şcoala românească acestor tineri încercă să o facă diferite organizaţii neguvernamentale
Şcoala de Valori este una dintre acestea, care oferă programe de educaţie non formală. Îi ajută pe elevi să îşi descopere abilităţile, înclinaţiile şi apitudinile. În plus, îi pune în contact cu personalităţi care au reuşit în domeniilor lor de activitate, ca să le arate ce înseamnă un model de urmat. Pentru că accesul la tehnologie poate fi periculos.
Andrei Stupu, PR&Brand Manager Şcoala de Valori: „Însă de cele mai multe ori, astăzi, datorită viralizării unor informaţii negative, tinerii ajung să interacţioneze cu antimodele. Ce facem noi acum încercând să vedem modele este, de fapt, să găsim tipare elev model, profesor model, vedetă model care este capabil să facă un transfer de abilităţi."
Adina Vlad, sociolog: "Şcoala, respectiv părinţii, în momentul ăsta trebuie să îşi schimbe atitudinea vis-a-vis de copil şi să nu îl mai considere un subordonat al lui care trebuie să execute ceea ce i se spune ci să îl considere un partener cu care ar trebui să negocieze un drum în viaţă în aşa fel încât ambii parteneri să simtă că au câştigat ceva."
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
