Ministrul Educaţiei, despre legea antiplagiat: Situaţia mi se pare îngrijorătoare
Legea antiplagiat, în forma în care se întoarce la promulgare după ce senatorii au respins colicitarea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare, reaprinde temerile că soluţionarea unor suspiciuni de fraudă va fi tergiversată. În direct la Digi24, ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a declarat că actul normativ nu lămureşte ce se va întâmpla cu CNADTCU, forul care judecă în acest moment acuzaţiile de plagiat ale tezelor de doctorat.
Senatul a respins cererea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare referitoare la Legea pentru aprobarea OUG 4/2016 privind modificarea Legii Educației Naționale 1/2011 prin care a fost reglementată funcționarea școlilor doctorale. Legea a fost adoptată în forma inițială, trimisă în luna mai la promulgare.
Mircea Dumitru, ministrul Educaţiei: „Situaţia mi se pare derutantă şi îngrijorătoare, în acelaşi timp. Derutantă pentru că nu ştim exact direcţia către care se va îndrepta această instituţie, acest organism al Ministerului Educaţiei, CNADTCU. Potrivit regulamentului actual, avea prerogativa, printre altele, de a examina suspiciunile de plagiat. Era un regulament clar, instituţia a început să funcţioneze, a dat şi câteva verdicte. Noua modificare, care este rezultatul votului din Senatul României, sigur că trebuie să fie clarificată pentru că în momentul de faţă nici nu ştim foarte bine când anume intervine CNADTCU, ce finalitate mai poate avea intervenţia acestui consiliu, cine anume solicită intervenţia consiliului, in ce condiţii? Sunt foarte multe date care trebuie clarificate de acum înainte. Am încercat să spun în câteva cuvinte de ce e derutant. Pentru că nu ştim exact în ce direcţie va înainta în viitor CNADTCU. De ce este îngrijorător. Pentru că temerea pe care o au foarte mulţi care au comentat în decursul acelor luni, acestor ani, deciziile care au trenat, care nu au fost luate la timp, este că ne vom întoarce în situaţia în care aceste suspiciuni de plagiat vor fi tergiversate. Adică deciziile în cazurile acestea vor fi tergiversate. Şi ar fi păcat pentru că începusem să construim o încredere în Ministerul Educaţiei şi CNADTCU în rândul societăţii civile şi al universităţilor. O încredere de care avem mare nevoie pentru o credibilizare serioasă a doctoratelor şi a universităţilor din România.
Eu cred însă că e spre binele universităţilor din România, astăzi, să arătăm că există un mecanism obiectiv, un mecanism care nu aparţine unei universităţi anume şi care are capacitatea de a arbitra. Ori CNADTCU, în momentul de faţă, este perceput ca un astfel de arbitru. Cred de asemenea că universităţile trebuie să îşi dezvolte mecanismele interne pentru a funcţiona în mod autonom. Dar în acelaşi timp trebuie să fie şi foarte responsabile de ceea ce fac şi de deciziile lor. Ori, uitându-ne la fapte în ultima vreme, nu am sesizat această dorinţă a universităţilor, a unora dintre universităţile din România, de a lua decizii care sunt dure şi care sunt grele. Şi tocmai de aceea CNADTCU lua această povară de pe umerii lor şi ar fi fost un mecanism care ar fi putut, o perioadă de timp, să funcţioneze până când într-adevăr universităţile din România ar urma să funcţioneze, aşa cum funcţionează de altminteri universităţile din Occident, adică prin mecanisme autonome.”
Însă preşedintele Comisiei de Învăţământ din Senat, fostul ministru Ecaterina Andronescu, susţine că CNATDCU nu se desființează.
„Aceste prevederi nu desființează CNATDCU - rămâne instanța de recurs pentru toate tezele care au fost elaborate și pentru care s-a obținut titlul de doctor prin ordin de ministru. Nu se poate retrage titlul de doctor decât tot prin ordin de ministru. Deci CNATCDU rămâne forul decizional pentru cazurile de derapaj. (...) Din momentul în care titlul se acordă de universitate, aceasta este obligată să își stabilească filtre suplimentare pentru a întări exigența și pentru a nu mai permite asemenea derapaje", a afirmat Ecaterina Andronescu, în plenul Senatului. Ea a subliniat că „pentru calitatea unei teze de doctorat principalul răspunzător trebuie să rămână școala doctorală”, scrie Agerpres.
„În contradicție cu ceea ce a spus domnul secretar de stat, aș vrea să subliniez că pentru calitatea unei teze de doctorat principalul răspunzător trebuie să rămână școala doctorală. Acolo se decide dacă o teză de doctorat se ridică și îndeplinește standardele sau nu. Potrivit acestei legi, crește responsabilitatea universității și a școlii doctorale. Nicăieri în lume nu există o instituție deasupra universității care să acorde o diplomă. O diplomă este acordată de universitatea unde licențiatul, masterandul sau doctorandul a urmat studiile respective, ceea ce responsabilizează instituția”, a spus fostul ministru al Educaţiei. Ecaterina Andronescu a precizat şi că actul normativ adoptat de Senat a înăsprit sancțiunile în cazul unor eventuale derapaje înregistrate în obținerea titlurilor de doctor.
„Sancțiunile s-au înăsprit (...) merg până la desfacerea contractului de muncă al conducătorului de doctorat, până la retragerea titlului, sancțiunea de a nu mai putea participa la concursuri care să îl valideze într-o poziție de cercetare sau de învățământ. (...) Nu e vinovat numai cel care cu teza de doctorat a ajuns într-un anumit derapaj, este în egală măsură vinovată și universitatea care i-a acordat acest titlu și care nu a avut suficiente filtre în așa fel încât un asemenea derapaj să nu poată să iasă din interiorul universității”, susţine ea.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
