Statisticile arată că suntem pe locul doi în Europa Centrală şi de Est la analfabetism, locul patru în Uniunea Europeană la abandon şcolar şi avem unul dintre cele mai mici bugete alocate Educaţiei. Acesta este bilanţul celor 11 guverne care au condus România din 90 până astăzi.
În 1999, Andrei Marga a introdus examenul de capacitate. Iniţial, ministrul a anunţat că nu se mai dă examen de admitere la liceu, dar nu a fost aşa. Rezultatele au fost dezastruoase.
În mandatul Ecaterinei Andronescu a fost introdusă admiterea la liceu computerizată. Primul an a fost dezastru. Mulţi elevi au ajuns la alte licee decât îşi doreau, pentru că nu au completat bine codurile.
În 2003 au fost introduse la Bacalaureat probele scrise în sistem grilă. Din nou o schimbare anunţată în ultima clipă.
„Ne simţeam într-un fel cobai. Chiar simţeam că e un experiment”, își amintește un fost elev.
Florina Rogalschi este profesor de limba şi literatura română la Şcoala Centrală. Predă de 33 de ani şi a scris două manuale. Nu mai crede în reformă.
„Miniştrii par să trăiască într-o atmosferă eterată, suficientă lor. Nu există propriu-zis o reformă în învăţământul românesc până acum”, spune Florina Rogalschi.
Pactul Naţional pentru Educaţie, semnat în 2007 de toate partidele politice, a rămas doar un plan pe hârtie. Printre cei care au lucrat la el este şi fostul minstru al Educaţiei, Mircea Miclea, singurul ministru care a demisionat din cauză că învăţământul era subfinanţat.
„Din păcate, defecţiunea este în capul politicienilor. Pentru că deşi au semnat acest pact, din raţiuni de doi bani, politicianiste, de campanie electorală, au început să atace pactul”, explică Mircea Miclea.
Citiți și:
Evaluare Naţională: Absolvenţii claselor a VIII-a susţin examenul scris la Limba şi Literatura Română