Persoane publice cu diplome academice plagiate
Deşi puţine sunt lucruri care se fac astăzi şi care vor rămâne peste veacuri, România este pe locul 6 în Europa la numărul de doctoranzi. Pe lista celor care au plagiat tezele de doctorat găsim personalităţi publice mandatate de români ca să conducă, să educe, să protejeze şi să reprezinte România la cel mai înalt nivel.
În perioada interbelică, de exemplu, anii de studiu erau scumpi, materialele didactice erau puține, iar numărul profesorilor universitari români care puteau coordona lucrări de doctorat foarte restrâns. Nu oricine avea acces la educatie.
Liviu Papadima, prorector al Universității Bucureşti: „În interbelic şi chiar după Al Doilea Război Mondial, câteva decenii, doctoratul însemna un soi de operă a vieţii. Operă de consacrare şi aşa mai departe! Nu mai e aşa! Nu, nu mai e aşa nicăieri!”
Din datele Institutului Național de Statistică reiese că în anul 1989 România avea numai 1.429 de intelectuali cu titlul de doctor. Însă, în primele două decenii de după căderea comunismului, numărul posesorilor de doctorate a depăşit treizeci şi trei de mii. Conform Eurostat, dacă în anul 1991 doar 71 de români au obţinut titlul de doctor, în anul 2013 au absolvit studiile doctorale 5.370 de persoane.
Liviu Papadima, prorector al Universității Bucureşti: „Doctoratul înseamnă un certificat apt pentru cercetare. Dar acel certificat trebuie să aibă acoperire. Adică să demonstreze că cel care a scris o teză de doctorat a făcut o cercetare de anvergură timp de doi-trei ani, patru, cinci şi aşa mai departe.”
În România de acum, unul din 3.728 de români este absolvent de studii doctorale. Am ajuns pe locul 6 în Europa la numărul doctoranzilor şi am lăsat în urmă ţări cu tradiţie academică, precum Franţa, Belgia şi Austria.
Prof.dr. Dumitru Sandu, membru al Comisiei de Etică din cadrul UB: „Doctoratul românesc începe să-şi piardă din valoare. Te duci cu diplomă de doctor, dar cei de acolo spun: dom-ne, doctoratele la voi se dau pe bandă.”
Conform analizei efectuate de Asociaţia Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară, de la Elena Ceaușescu și până în prezent numărul românilor suspectaţi că şi-au plagiat tezele de doctorat depăşeşte zece mii. Peste o sută au fost deja dovediţi ca plagiatori. Printre ei fostul premier Victor Ponta, a cărui teză intitulată „Curtea Penala Internationala" s-a dovedit a nu fi autentică.
Viorel Barbu, Președintele CNATDCU: „Comisia a analizat că teza de doctorat nu respectă standardele de etică ale cercetării ştiinţifice şi propune retragerea titlului de doctor în drept.”
Doctoratul plagiat i-a dat posibilitatea lui Victor Ponta să devină membru al Baroului bucureştean, fără examen. I-a permis astfel să încaseze bani ca avocat şi să profeseze în calitate de lector şi conferenţiar în cadrul Departamentului de Drept Penal al Universităţii Româno-Americane. În urma deciziei academice pronunţată pe 1 august, Ministerul Educaţiei i-a retras titlul de doctor. Fostul premier nu a recunoscut însă plagiatul şi nu şi-a prezentat scuze. S-a rezumat doar la un mesaj pe Facebook, unde a scris, cităm : „Ok, tehnocraţii au rezolvat principala problemă a ţării: mi-au luat şi ei doctoratul ca Băsescu în 2012."
Prof.dr. Dumitru Sandu, membru al Comisiei de Etică din cadrul UB: „Definim plagiatul ca furt intelectual. Simplu, fără nuanţă.”
Robert Negoiţă este un alt plagiator deconspirat! A absolvit liceul la 31 de ani, iar la 40 a devenit doctor în ştiinţe juridice. S-a bucurat însă de lauri numai până în această vară. Comisia de etică a Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" a decis că a plagiat.
Mirela Amarandei, purt. de cuvânt al Ministerului Educaţiei: „ Academia constată plagiatul şi propune retragerea titlului de doctor. Suntem la momentul analizei sesizării de plagiat în cazul domnului Robert Negoiţă.”
Robert Negoiţă a recunoscut voalat plagiatul: „ Singurul lucru pe care îl regret este acela de a mă fi lăsat tentat, în trecut, de această „modă" a titlurilor academice. Este un episod pe care mi-l asum şi din care am învăţat o lecţie importantă.” Regretul este târziu. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 îi anchetează deja fapta.
Liviu Papadima, prorector al Universității Bucureşti: „Toată lumea consideră acuma că dacă e pe net, e la liber. Poţi să-ţi însuşeşti ce e pe net fără nicio problemă. Nu e aşa! Nu e deloc aşa! E un gest care te descalifică intelectual, să faci lucrurile astea!”
Verificarea tezelor doctorale a declanşat panică printre multe personalităţi publice. Fostul ministru de Interne, Radu Stroe, fostul ministru al Apărării, Mihai Stănişoară, fostul ministru al Economiei, Mihail Tudose, fostul primar al Sectorului 2, Neculai Onţanu sau procurorul general adjunct al României, Bogdan Licu, au anunţat că renunţe benevol la titulatura de doctor. Motivele nu le-au făcut publice.
Prof.dr. Dumitru Sand, membru al Comisiei de Etică din cadrul UB: „Ştiţi dumneavoastră vreun caz în care un hoţ este absolvit juridic de vina de a fi furat prin simplul fapt că returnează obiectul furat? Nu! Nu! Prin renunţare la ce ai furat nu eşti absolvit de vina de a fi hoţ.”
Pe toată durata studiilor doctorale, cursantul beneficiază de vechime în muncă şi de asistenţă medicală gratuită, este exonerat de la plata contribuţiilor la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru şomaj, ori la asigurările sociale de sănătate. Astfel, în opinia reprezentanţilor Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, cei care şi-au plagiat lucrările doctorale au creat grave prejudicii statului român şi vor trebui să suporte consecinţele.
Liviu Papadima, prorector al Universității Bucureşti: „Faptul că societatea nu ia act de gravitatea unei asemenea situaţii, asta da, asta este extrem de întristător pentru noi.”
Viorel Barbu, presedinte CNATDCU: „Dacă un om politic doreşte să-şi ia o teză de doctorat, acest lucru este bine venit, dar trebuie să respecte standardele academice. Asta-i cerinţa noastră! Nimic altceva nu ne interesează.”
Întâmplător sau nu, o parte dintre cei care vor să renunţe la titlul de doctor l-au avut coordonator de licenţă pe generalul Gabriel Oprea. Şi el însă acuzat de plagiat.
Gabriel Oprea şi-a exprimat opinia tot pe pagina de Facebook, unde a scris: „Voi contesta decizia CNATDCU și, dacă decizia va rămâne aceeași, voi cere Justiției să facă lumină și sunt convins că instanța îmi va da dreptate". Deocamdată cazul Oprea este analizat. Printre cei suspectaţi de plagiat se regăseşte însă şi Petre Tobă, urmaşul generalului Oprea în funcţia de ministru de Interne.
Prof.dr. Dumitru Sandu, membru al Comisiei de Etică UB: „La Petre Tobă nu e vorba de paragrafe micuţe de text, e vorba de munţi de texte luate de colo, colo şi citate prost sau necitate şi aşa mai departe.”
Teza de doctorat a actualului ministru de Interne este verificată de un grup de profesori universitari. Ministrul Educaţiei nu a comentat stadiul analizei, dar a precizat că nu va mai colabora profesional cu colegul de la Interne, dacă se va dovedi că lucrarea doctorală a acestuia este plagiată.
Mircea Dumitru, ministrul Educaţiei: „În situaţia în care se dovedeşte realmente că este un plagiat, atunci eu voi fi într-o situaţie extrem de jenantă să fiu membru în Guvern în condiţiile în care domnul Tobă rămâne şi domnia sa membru în acest guvern.”
Febra carierelor mincinoase i-a cuprins şi pe profesorii Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Bucureşti. Un plagiator dovedit este părintelele profesor Justinian Câstoiu.
Conf. Prof. Dr. Octavian Gordon, lector al Universităţii Bucureşti: „În cazul părintelui profesor Justinian Cârstoiu, ne aflăm în situaţia unei recidive!”
Justinian Cârstoiu a copiat şi a publicat în nume personal, lucrări care aparţin, de drept, altor publicişti. Ilegalităţile au fost deconspirate însă de comisia anti-plagiat a facultăţii bucureştene de Teologie Ortodoxă, care a decis şi sancţiunile aferente.
Conf. Prof. Dr. Octavian Gordon, lector al Universităţii Bucureşti: „A hotărât ca părintele conferenţiar Justinian Cârstoiu să plece, încerc să citez acum, la altă slujire, la altă facultate. Părintele Justinian Cârstoiu nu numai că nu a plecat, nici nu a dovedit acte de căinţă, ba dimpotrivă, a încercat să spună că i s-a înscenat totul. La un moment dat chiar a candidat pentru obţinerea unei gradaţii de merit.”
Din această toamnă, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare ia în calcul excluderea din mediul academic a profesorilor care au coordonat şi au avizat teze plagiate.
Mircea Dumitru, ministrul Educaţiei - PRELUARE JURNAL DE SEARA! > Acel om care trebuie să contribuie la formarea nu numai intelectuală şi ştiinţifică, dar şi morală a doctorandului sau doctorandei are o răspundere foarte mare.
În opinia elitei universitare autentice, problema doctoratelor plagiate poate fi rezolvată rapid, dacă statul român lasă universităţile să intervină şi să ia decizii oficiale.
Liviu Papadima, prorector al Universității Bucureşti: „Universităţile ar trebui lăsate, ele însele, să gestioneze această problemă. Adică să acorde titlurile de doctor şi să le şi ridice dacă e cazul să se observe că au fost obţinute incorect.”
Până la un deznodămând clar, plagiatorii beneficiază de avantajele titulaturii de doctor. Cei care lucrează în sectorul bugetar, primesc un salariu majorat cu 15%. În plus, un doctor licențiat poate deveni profesor universitar, poate deveni avocat fără să susţină examen de barou, poate deţine funcţii de conducere în domeniul academic sau poate să lucreze în cercetare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
