Cum s-a ajuns ca 20% dintre profesorii din Bucureşti să fie suplinitori sau necalificaţi
20% dintre profesorii din Bucureşti sunt suplinitori, pensionari sau necalificaţi! Anunţul este făcut chiar de reprezentanţii Inspectoratului Şcolar şi a stârnit un val de nemulţumire în rândul părinţilor, dar sunt şi destui profesori care susţin că intrarea în învăţământ a cadrelor didactice nepregătite contribuie la agravarea problemelor.
Elevă: „Avem unii profesori care sunt mai vechi decât materia!”
Profesori ieşiţi la pensie, suplinitori necalificaţi şi cadre didactice care nu iau examenul de titularizare sunt trei dintre neregulile pe care reprezentanţii din Ministerul Educaţiei le tot constată, de câţiva ani. Dar lucrurile se opresc aici.
Şerban Iosifescu, director ARACIP: „Dacă avem profesori care se schimbă des rezultatele sunt mai slabe.”
Daniela Vişoianu, preşedinte Coaliţie pentru educaţie: „Calitatea actului didactic depinde de calitatea omului pe care elevii îl au în faţă.”
Potrivit unui raport al Inspectoratului Şcolar Bucureşti, 20% dintre profesori sunt suplinitori, pensionari sau fără studii corespunzătoare.
Şerban Iosifescu, director ARACIP: „În general se spune, dar nu este adevărat în toate cazurile, că profesorii suplinitori neavând siguranţă continuării predării la clasa respectivă nu depune suficient efort sau nu prea îi pasă de ce se întâmplă cu elevii, cu rezultatele lor.”
La nivel naţional, datele Ministerului Educaţiei arată o scădere atât a numărului de cadre didactice, cât şi al profesorilor titulari. Astfel, dacă în anul şcolar 2009-2010, în România erau aproape 240.000, în anul 2014-2015, numărul lor abia dacă mai depăşea 215.000! La capitolul "profesori titulari", cea mai mare scădere fost înregistrată în ciclul primar, de la 95,4% la 91,6% şi în cazul învăţământului profesional: de la 96%, la 89,2%.
Şerban Iosifescu, director ARACIP: „Motivul pentru care nu s-au titularizat poate să fie divers. De exemplu nu au găsit posturi libere, posturi vacante în specializarea lor. Pentru că sunt specializări la care chiar dacă iei 10 la examenul de titularizare nu îţi găseşti post pentru că nu sunt catedre vacante.”
Aşa se întâmplă la discipline că geografie sau istorie. În Capitală, blocajul este şi mai mare pentru că multe cadre didactice sunt detaşate în administraţia publică centrală, iar posturile lor rămân blocate.
Şerban Iosifescu, director ARACIP: „Având în vedere că Bucureştiul este sediul tuturor ministerelor, multe cadre didactice care aleg să funcţioneze în administraţia publică locală, merg în Parlament sau în instituţiile centrale au această posibilitate de a-şi rezervă catedră în şcoala de origine.”
În timp ce sistemul de învăţământ este inaccesibil unor cadre didactice tinere, oficialii din Ministerul Educaţiei susţin că lipsesc profesorii cu vechime, care ar putea asigura stabilitate.
Şerban Iosifescu, director ARACIP: „În general structura pe vârste este destul de dezechilibrată. Avem foarte mulţi în ultimii 10-15 ani de carieră, avem mulţi profesori tineri şi avem o groapă cu vechime medie, în jur de 10-15 ani de experienţă.”
Daniela Vişoianu, preşedinte Coaliţie pentru educaţie: „Nu avem în învăţământ absolvenţii de top ai universităţilor din România. Dacă ne uităm pe listele de absolvenţi şi pe mediile de absolvire nu îi găsim pe primii în învăţământ.”
Dacă în învăţământul românesc ajung prea puţini dintre absolvenţii de top ai unei facultăți, în ţările cu cele mai bune politici educaţionale situaţia este exact invers!
Narcisa Suciu, artistă stabilită în Finlanda: “Diferenţa majoră o face faptul că profesorii şi toţi cei care predau la orice fel de clasă, începând de la clasele mici de grădiniţă şi până la cel mai înalt nivel sunt foarte bine pregătiţi. Cei care se duc să facă pedagogie şi cei care studiază la universitate că să ajungă profesori - să zicem că intră un număr de 30 pe an, nu înseamnă că vor termină 30. Dacă nu au plecarea spre pedagogie, dacă nu sunt făcuţi să lucreze cu copiii sunt pur şi simplu îndrumaţi în altă direcţie.”
Narcisa Suciu, artistă stabilită în Finlanda: “Mi-a plăcut foarte mult că se apleacă foarte mult înspre părţile practice, astfel încât copilul să descopere foarte devreme dacă îi place să cânte. Poate nu îi place. La fel la sport, toţi copiii înoată foarte devreme şi învaţă să schieze. De exemplu, unde locuiesc eu este o grădiniţă şi dimineaţă în fiecare zi la 9 fără zece sunt cu schiurile pe traseul de schi fond.”
Reprezentanţii Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar atrag atenţia că în viitorul apropiat s-ar putea să ne confruntăm cu o criză de cadre didactice, fără precedent!
Şerban Iosifescu, director ARACIP: „Cele mai mari probleme sunt la matematică, fizică, în general. Asta se vede şi din faptul că şcolile au la evaluarea naţională note mai mici la matematică decât la celelalte discipline. Deci matematică este încă o problema.”
Daniela Vişoianu, preşedinte Coaliţie pentru educaţie: „Trebuie să fim foarte oneşti şi se recunoaştem, calitatea elevilor în zona de ştiinţe a scăzut foarte mult. Că ruperea, pierderea de copii se produce în gimnaziu. Că se duc în liceele în top şi nu au făcut nici fizică, nici chimie şi asta confirmă profesorii din liceele, din colegiile naţionale.”
Şerban Iosifescu, director ARACIP: „Informatică iarăşi … în mediul rural este extrem de greu să ajungă un profesor care să fie de specialitate.”
Şerban Iosifescu, director ARACIP: „Ştiu că există probleme sau vor există în curând la arte. La desen, muzică, dar în general la ştiinţe vor fi probleme, pentru că am înţeles şi din învăţământul superior că sunt mai puţini candidaţi studenţi, absolvenţi de liceu care doresc să meargă la facultăţile de fizică, chimie sau biologie.”
Şerban Iosifescu, director ARACIP: „Ce-am mai observat că procentul celor care nu iau examenul de titularizare este destul de mare. Şi aici trebuie să ne întoarcem şi spre formarea iniţială a profesorilor dacă nu cumva ar trebui să schimbăm ceva acolo pentru a asigura un procent mai mare de procent de profesori titulari.”
De exemplu, anul trecut, la examenul de titularizare susţinut de profesorii din Capitală, mai bine de jumătate au obţinut notă 7. În plus, aproape 20% dintre candidaţi au luat note mai mici de 5!
Radu Gologan, profesor de matematică: “Aparatul e de vină! Aparatul ministerului este constant. În foarte multe situaţii este de 25 de ani acolo. E foarte greu să îl mişti. Celebrul matematician Moisil a fost întrebat cândva la un post de televiziune: ce aţi face dacă aţi fi ministrul Educaţiei? Ştiţi care a fost răspunsul: l-aş desfiinţa!”
Radu Gologan, profesor de matematică: “Mingea este în tabăra dascălilor. Ei trebuie să se adapteze.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
