Certificatul de competență lingvistică, un document care nu îi ajută pe absolvenți

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Legea prevede, încă din 2010 că atestatul este primit de candidați în locul unei note la limba maternă. Mulţi dintre absolvenţii de liceu consideră documentul drept o foaie fără nici o utilitate.

Certificatul de competenţă lingvistică nu este însă şi singurul primit de absolvenţii de liceu la examenul de bacalaureat. Atestatul digital sau cel de competenţă într-o limbă străină sunt totuşi mult mai utile, în ochii adolescenţilor. Alţii le privesc cu rezerve pe toate.

Iar absolvenţii sunt de părere că proba orală de limba şi literatura română şi-a pierdut utilitatea, odată cu eliminarea notării acesteia.

Certificatul lingvistic nici măcar nu contează pentru viitorul tinerilor absolvenţi.

„Din câte ştiu nu i se atribuie o valoare oficială, o valoare în piaţa muncii sau a învăţământului mai departe”, spune Rodica Zafiu, profesor de limba română la Universitatea Bucureşti.

Despre soarta acestor certificate, deocamdată Ministerul Educaţiei nu are nici un răspuns. Atestatele de limba română au fost introduse în 2010, ca parte din noua structură a examenului de Bacalaureat.

Anterior, candidaţii primeau note la susţinerea probelor orale, note care contau la media finală.

Înlocuirea notării cu atestatele lingvistice a fost motivată prin imposibilitatea de a pune la punct un sistem unitar de apreciere a candidaţilor.