Din | interior. Câți bani aduc României studenții străini?
Plătesc între 2.000 şi 20.000 de euro pe an, în funcţie de domeniul de studiu, iar unii dintre ei se îndrăgostesc de ţara noastră şi rămân aici. Studenţii străini continuă să vină în România cu zecile de mii, în ciuda faptului că românii cu studii pleacă din ţară cu o viteză alarmantă. Care sunt motivele pentru care aleg învăţământul românesc, cum îi întâmpină profesorii şi populaţia locală, dar şi suma totală cu care contribuie la bugetul de stat, aflați acum dintr-un nou reportaj „Din|interior”.
STEPHANIE SHARPLES FRANCIS, studentă: Iubesc România, nu mă aşteptam să mă îndrăgostesc de această ţară sau de Europa de est.
JULIEN ABUGÉ, stagiar: Mi se pare că românii au o legătură puternică cu francezii.
RIMI RAGHFAN, anul III Centrul de studii arabe: Eu consider România casa mea a doua, niciodată n-am simţit că sunt străină.
Studenţii străini aduc zeci de milioane de euro
În fiecare an, aproape 30.000 de străini vin să înveţe carte în România. Cât de multă carte pot, pe bani puţini. Cei mai mulţi aleg medicina, o facultate cu tradiţie, încă de pe vremea lui Ceauşescu, dar şi facultatea de ştiinţe politice sau cea de administraţie şi afaceri. Bucureşti, Constanţa, Cluj, Iaşi, sunt oraşe recunoscute pentru diversitatea de studenţi străini.
SORIN COSTREIE, Prorector Relații Internaționale și Relația cu Studenții Universitatea din Bucureşti: Mie mi se pare că acest lucru aduce o pată de culoare în peisajul nostru, per ansamblu, nu doar cel academic, care mai degrabă se închide decât se deschide. Şi atunci noi întâlnim acolo nişte destine a unor oameni care, culmea, mie mi se pare că cred mai mult în România decât noi înşine.
De ce aleg România? Ce îi face pe cei mai multi dintre ei să înveţe şi să rămână într-o ţară din care mulţi tineri români au plecat sau se pregătesc să plece?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
JIN ZECHEN, student anul II Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti: În primul rând viaţa aici este frumoasă, îmi place pentru că în România poţi trăi experienţa fiecărui anotimp. De exemplu vara poţi merge la Constanţa, unde ai mare, plajă, vara poţi merge la ski în Braşov, ai toată gama.
236 de studenţi din America de nord în anul 2017
EDWARD TAYLOR FRANCIS, student anul II Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti: Viaţa noastră zilnică în România este foarte uşoară, în cea mai mare parte.
RIMI RAGHFAN, anul III Centrul de studii arabe: Nu consider că eu sunt o studentă străină care s-a acomodat, deci eu sunt cineva care s-a întors acasă, pur şi simplu.
Un student a cărui misiune este războiul
Edward Taylor Francis s-a născut în Carolina de Nord şi acum este student în anul II la Facultatea de ştiinţe politice din cadrul Universităţii Bucureşti. În acelaşi timp are grad de maior în cadrul forţelor aeriene ale armatei Americane. A venit în România acum doi ani împreună cu soţia şi cei trei copii.
EDWARD TAYLOR FRANCIS, student anul II Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti: Avionul meu este F15E Stryke Eagle, este un avion de luptă, care are doi piloţi, unul în faţă şi unul în spate şi eu sunt pilot în spate.
Astea sunt insignele mele din escadroanele mele, asta este o insignă deosebită pentru că, cum spune, reprezintă 100 de misiuni în Afghanistan.
Taxe mici pentru studenţii străini în România
Înainte de a fi student, Edward a fost şi este soldat american. Taxele anuale de şcolarizare mici l-au convins că Romania este ţara potrivită pentru educaţia şi familia sa.
EDWARD TAYLOR FRANCIS, student anul II Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti: În Statele Unite un an la o universitate costă cel puţin 15.000 de dolari, deci 2.000 de euro este foarte, foarte ieftin în Statele Unite.
Poveştile lor de viaţă ar putea deveni filme
Rimi Raghfan are 25 de ani şi a fugit din Siria împreună cu familia sa în urmă cu 4 ani, alungată de un război atroce. În România a găsit adăpostul de care avea nevoie, iar acum este studentă la Centrul de studii arabe.
RIMI RAGHFAN, anul III Centrul de studii arabe: Am prins trei ani de război apoi s-a întâmplat un accident, care ne-a atins la suflet şi am zis, hai, plecăm şi am plecat, asta era pe 8 august 2014, am plecat de acolo.
Era obişnuit să auzim împuşcături, să moară vreo 5 persoane pe zi, să auzim bombe, să fie clădirile care se demolează, era obişnuit pentru noi, deci nu am simţit că e ceva în neregulă, că aşa sunt, suntem drogaţi acolo când eşti chiar acolo.
Tatăl lui Rimi a terminat facultatea în România, pe vremea regimului Ceauşescu. Şi-a crescut copiii cu credinţa că educaţia este extrem de importantă.
RIMI RAGHFAN, anul III Centrul de studii arabe: Eu m-am născut în Siria, în principiu, dar aveam legătură cu România demult, tatăl meu a absolvit stomatologia aici în, cred că era 86 şi a mai lucrat aici un pic şi după ce s-a mărit familia, suntem 4 copii în total, ne-am întors în Siria, dar totuşi ţineam legătura cu România, adică veneam în vară, în vacanţe, nu ne-am oprit să venim aici şi nu am uitat limba total, dar am uitat un pic.
Comparativ, eu nu cred că m-am acomodat în Siria niciodată, că eu nu ţin tradiţiile, nici tatăl meu nu prea le ţine, adică în mod normal eu ar trebui să port chestia aia şi să fiu căsătorită până acum, verişoarele mele acum sunt căsătorite la vârsta mea cu copii, dar tatăl meu nu m-a obligat să fac ce nu vreau, el era singurul în familia lui care a absolvit bacul, majoritatea se lasă şi se duc la muncă.
România, un rai pe lângă iadul sirian
În România, viaţa lui Rimi s-a schimbat pentru totdeauna. În bine.
RIMI RAGHFAN, anul III Centrul de studii arabe: S-a schimbat foarte mult pentru că până acum femeile în Orientul mijlociu nu au nişte drepturi care sunt fundamental umane, adică să continue studiul, să nu fie violate, să aibă dreptul să se îmbrace cum îi place, sa ocupe funcții mari în stat.
SORIN COSTREIE, Prorector Relații Internaționale și Relația cu Studenții Universitatea din Bucureşti: Bun, au şi o anumită experienţă, un anumit bagaj de lucruri şi întâmplări cu care vin, dar este foarte important să ne vedem şi într-o oglindă străină şi asta cred că într-o mai bună măsură dă măsura cum suntem noi de fapt.
Unii studenţi muncesc ca să-şi plătească şcoala
Jin Zechen are 23 de ani, este student la Facultatea de limbi şi literaturi străine din cadrul Universităţii Bucureşti iar în timpul liber lucrează în complexul comercial Dragonul Roşu. Munceşte pentru că trebuie să se întreţină.
JIN ZECHEN, student anul II Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti: De regulă muncesc ca vânzător, dar de asemenea mă ocup de depozit, fireşte, când există un deficit de produse, mă duc personal la depozit şi le ridic.
Depinde de programul de la universitate şi de asemenea de anotimp, spre exemplu, vara mă concentrez pe afacere, dar dacă sunt în sesiune mă ocup de şcoală. Nu trebuie decât să îţi ajustezi timpul şi totul e în regulă.
O poveste de dragoste numită România
Jin nu şi-a imaginat niciodată că profesorii și colegii lui români pot vorbi limba chineză la perfecţie.
JIN ZECHEN, student anul II Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti: Din punct de vedere al unui chinez, eu îmi cunosc limba la perfecţie, dar chiar şi aşa am foarte multe de învăţat de la Universitatea Bucureşti, secţia chineză, profesorii sunt uimitori.
Tatăl lui Jin este unul dintre acei chinezi care şi-au făcut un rost în România. Aceasta deşi ţara sa de origine va deveni în curând prima economie a lumii.
JIN ZECHEN, student anul II Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti: Tatăl meu a trăit în România aproape 20 de ani, s-a îndrăgostit de această ţară şi a vrut să experimentez altceva decât în China, pentru că studenţii chinezi sunt mult prea competitivi. A dorit să trăiesc o viaţă mai uşoară, să mă bucur de copilărie.
SORIN COSTREIE, Prorector Relații Internaționale și Relația cu Studenții Universitatea din Bucureşti: Peisajul nostru stradal şi social încă e dominat de feţele noastre binecunoscute. Dar, pe de altă parte, nici nu ne şochează, adică reacţia este cel mult de surprindere plăcută când vezi o persoană de culoare, sau cu ochii diferiţi de ai tăi şi nu vorbesc neapărat de culoare şi lucruri de tipul ăsta.
România văzută prin ochii străinilor
Ariel Pontes are 29 de ani şi a venit din Brazilia, din Rio de Janeiro acum cinci ani. Este specializat în programare Python, iar în România a ales facultatea de filosofie după ce a stat câţiva ani în Cluj. Vorbeşte, însă, limba română mai corect decât mulţi dintre români: Sunt chestii care îmi plac şi aici, mi se pare că în Brazilia de exemplu există, cel puţin în Rio, că eu sunt din Rio, şi acolo există o cultură de superficialitate, de plajă, de sală, de chestii de genul ăsta şi un anti-intelectualism şi aici mai puţin, simt că e mai lejer, aşa şi poţi să discuţi despre alte chestii şi lumea nu face mişto de tine că nu te uiţi la telenovele sau ceva de genul, nu spune că eşti arogant că nu-ţi plac telenovelele.
S-a obişnuit cu România, deși la început i-a fost greu.
ARIEL PONTES, student anul I Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti: O chestie cu care a fost mai greu să mă obişnuiesc, care m-a deranjat un pic, poate, e că există chestia asta, diferenţă între rural şi urban, pentru că în Brazilia au fost colonizaţi foarte diferit şi practic nu sunt ţărani, adică nu prea există la ţară, pentru că tot pământul e deţinut de oameni bogaţi care lucrează la greu cu agricultura de scară mare şi atunci nu prea există ţărani şi lumea e foarte urbană şi mai modernă, aşa simt, nu ştiu, în România văd foarte mult tradiţionalism, cu multe chestii, lumea e mai homofobică, mai reticentă faţă de schimbări.
15.089 studenţi din Europa în anul universitar 2017
Dacă în Marea Britanie taxele de şcolarizare pot ajunge şi până la 9000 de lire sterline pe an, în România ele se situează în jurul unei medii de 2500 de euro anual. O adevărată industrie, în dezvoltare, din care toată lumea are de câştigat.
ARIEL PONTES, student anul I Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti: Eu plătesc, acum poate greşesc numărul exact, e ceva în genul 1900 de euro pe an, la nivel european când am căutat, am căutat peste tot în Europa, dar nu puteam să plătesc decât în România, era prea scump în Europa de vest, mai ales pentru mine, ca ne-european, iar pentru mine n-am putut decât în România, deci nu e atât de scump, dar e, eu lucrez part-time şi fac un efort să plătesc.
SORIN COSTREIE, Prorector Relații Internaționale și Relația cu Studenții Universitatea din Bucureşti: Taxele de studiu, care sunt relativ mici, deci la noi la Universitate sunt în jur de 2000-2500, nivelul de trai, deci taxele pe care trebuie să le plătească studentul pentru a trăi în România, atractivitatea unei diplome totuşi din România, care e recunoscută cel puţin în uniunea Europeană şi nu în ultimul rând toleranţa.
Un an de studiu variază de la 1900 la 20.000 euro
Merită însă facultăţile din România efortul financiar făcut de studenţii străini?
JIN ZECHEN, student anul II Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti: Taxa mea este de 3200 de lei, pe an, desigur. Cred că merită foarte mult, pentru că şi mulţi dintre studenţii români se pot încadra în acest buget, dar şi pentru că profesorii sunt excelenţi şi te împing să studiezi.
ARIEL PONTES, student anul I Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti: Cât de mult merită? E foarte greu pentru mine să spun, având în vedere că am studiat într-un domeniu foarte diferit, îmi place la curs de filosofie, îmi plac colegii şi îmi place că am un spaţiu unde să am discuţiile astea care întotdeauna m-au interesat şi n-am avut foarte mult context în care să aprofundez, să aprofundez tema asta şi da, deci e greu de spus cât de util va fi, e greu pentru că n-am studiat în alte facultăţi filosofia şi e greu să compar, dar nu sunt nemulţumit de ceva anume, clar că sunt chestii care ar putea fi îmbunătăţite.
RIMI RAGHFAN, anul III Centrul de studii arabe: Pot să zic că e mai profesionist aici, adică nu se ţine legătură de cine e fiul cui şi cine cunoaşte pe cine, la noi se întâmplă un pic mai aşa, a, ăsta e fiul prietenului meu, hai să-l mai trec, aici e foarte profesionist, se ţine de lucrări, se ţine de ce faci tu în mod personal, nu cine eşti, sau fiul cui eşti, de asta mi se pare foarte bun şi frumos.
EDWARD TAYLOR FRANCIS, student anul II Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti: Pentru mine merită 2000 de euro, şi mai mult. Pentru că eu nu aş schimba această experienţă pentru nicio altă experienţă din viaţa mea.
6.268 de studenţi din Republica Moldova în 2017
Prorectorul Sorin Costreie crede însă că nivelul studenţilor străini este în general scăzut.
SORIN COSTREIE, Prorector Relații Internaționale și Relația cu Studenții Universitatea din Bucureşti: Numărul de studenţi străini care ne vin aici fiind în continuare destul de mic în raport cu marea masă de studenţi ai noştri, aceştia nici nu sunt cei mai bine pregătiţi, pentru că mediul academic românesc nu este atât de competitiv ca afară şi atunci, dacă sunt foarte buni ei pot să obţină o bursă în vest la o universitate de prestigiu şi atunci de ce ar veni la noi, întreb. Profilul studentului străin nu este neapărat unul dintre cei mai buni şi performant din punct de vedere academic.
Cu plicul la examen. Mit sau realitate?
Studenţii străini sunt circumspecţi atunci când vine vorba despre un subiect sensibil: „atenţia” ca formă de promovare a examenelor.
RIMI RAGHFAN, anul III Centrul de studii arabe: Am auzit că sunt nişte studenţi străini care pot plăti pentru nişte material, în schimb să treacă şi am mai auzit şi în schimb că sunt unii la medicină, nu ştiu dacă e adevărat sau nu, că sunt unii profesori care nu vor trece studenţii străini până când nu plătesc, aşa am auzit, dar nu sunt sigură şi nu am de unde să verific. Nu m-am interesat, dar e vorbă pe care am auzit-o.
Medicina: cea mai căutată, deşi medicii români fug
Domeniul preferat de studiu pentru studenţii străini rămâne medicina.
SORIN COSTREIE, Prorector Relații Internaționale și Relația cu Studenții Universitatea din Bucureşti: La noi, cele mai atractive facultăţi pentru studenţii străini, în ordine, cred că ar fi ştiinţele politice, facultatea de administraţie şi afaceri şi, bineînţeles, facultatea de limbi şi literaturi străine, unde se fac în jur de 42 de limbi străine, ceea ce e foarte mult şi e un efort foarte mare pentru universitatea din Bucureşti, dar e un lucru prestigios şi de importanţă aş spune chiar naţională că putem să menţinem studiul şi avem o astfel de deschidere către atâtea culturi şi limbi străine.
Cât despre țările de provenienţă ale studenţilor străini, peisajul acestora se modifică în permanenţă.
SORIN COSTREIE, Prorector Relații Internaționale și Relația cu Studenții Universitatea din Bucureşti: Aici, eu ştiu, variază de la an la an, dar zonele de obicei sunt Orientul mijlociu, India, China este o zonă care ne dă din ce în ce mai mult studenţi străini, din ce în ce mai mulţi studenţi chinezi. Cu privire la studenţii Erasmus, cei mai mulţi ne vin din Italia, Franţa, Spania, zona aceasta. Care, de altfel, există şi o anumită reciprocitate, că acestea sunt şi ţintele predilecte pentru studenţii noştri care pleacă cu mobilităţile Erasmus.
Universitatea Bucureşti, deschisă la alte culturi
Ca o dovadă a deschiderii faţă de studenţii străini, Universitatea Bucureşti a demarat proiectul Săptămânile Internaționale ale Universității din București în luna octombrie 2017. În cadrul acestora, prezintă în fiecare săptămână cultura unui popor prin evenimente academice, expoziţii de fotografii, demonstrații de muzică, dans și poezie, precum și de artă culinară și sportivă.
RIMI RAGHFAN, anul III Centrul de studii arabe: Da, chiar e în regulă, profesorii sunt foarte buni, suntem foarte mulţumiţi, nu o să zic că e uşor, dar cine vrea munceşte pentru absolvire. Uneori e greu şi avem mult şi suntem compresaţi cu deadline şi eseuri şi să învăţăm şi să facem, dar în fine reuşim, cine vrea, cine nu vrea să muncească normal că nu vor reuşi niciodată niciunde, indiferent.
La ce mai foloseşte o diplomă?
Ce valoare are pentru aceşti tineri diploma pe care o vor obţine după absolvire?
M-am gândit foarte mult la asta, cel puţin cred că o să mă simt mai puţin un impostor când organizez evenimente de genul ăsta pentru că întotdeauna şi la Cluj, câteodată, am şi participat la alte conferinţe sau la alte evenimente şi lumea mă întreba, ok şi cum să te trec ca speaker, Ariel Python developer vorbeşte despre drepturile LGBT sau religie şi chestii de genul ăsta şi atunci am simţit că, ok, am nevoie de o perioadă să fiu un pic mai pregătit, un pic mai formal, ca să mă implic mai mult.
„În lipsă de altceva mai bun, merge şi România”
Pentru studenţii străini şi familiile lor, România este un loc pe care l-au descoperit cu bucurie. Iar unii îşi fac aici chiar şi planuri de viitor.
ARIEL PONTES, student anul I Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti: Mai degrabă aş sta în România decât să merg în Brazilia înapoi, dar dacă e să plec din România, da, aş merge altundeva, dar nu am planuri specifice, deci în principiu mai stau în România.
RIMI RAGHFAN, anul III Centrul de studii arabe: Ştiu că vreau să continui studiul mai departe la masterat şi la doctorat, dar încă nu m-am hotărât ce vreau să fac.
SORIN COSTREIE, Prorector Relații Internaționale și Relația cu Studenții Universitatea din Bucureşti: Lăsând la o parte că studenţii străini ar trebui să devină o sursă importantă de venit, curba noastră demografică este în cădere, din câte ştiu eu şi asta o vedem în mod direct pentru că suntem confruntaţi în fiecare an cu o scădere a numărului de candidaţi. Bun, Universitatea din Bucureşti poate are un loc privilegiat alături de alte câteva universităţi din ţară unde lucrul acesta nu se simte, dar colegii mei de la alte universităţi îmi spun lucrul ăsta şi asta o vedem şi noi, per ansamblu nu, dar la anumite facultăţi se simte interesul scăzut, dar în primul rând e scăzut pentru că scade număul elevilor.
Străinii continuă să vină în România să studieze, în timp ce multi tineri români pleacă, dezamăgiţi de o ţară care le oferă mai nimic după terminarea studiilor. Exodul creierelor rămâne un fenomen în creştere. În timp ce studenţii străini sunt atraşi în continuare de o ţară în care îşi pot permite atât preţul vieţii, cât şi un nivel academic relativ ridicat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
