Cât de mult este prețuită o diplomă românească în Germania

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

În Germania nu este exclus să vezi medici ucraineni la volanele taxiurilor din Berlin sau doctoranzi români spălători de ferestre, scriu jurnaliştii de la Deutsche Welle care citează un recent studiu despre situaţia imigranţilor din Europa de Est.

În funcţie de metoda de calcul, între 40 şi 58% dintre est-europenii ajunşi în Germania sunt supracalificaţi pentru munca pe care o prestează. Deşi au diplome sau sunt absolvenţi ai unor şcoli de meserii au acceptat slujbe prost plătite, pe care germanii le refuză.

Drept dovadă, datele agenţiei germane pentru ocuparea forţei de muncă arată că peste jumătate dintre imigranţii est-europeni au salarii mici, în vreme ce doar 20% dintre muncitorii nemţi se înscriu în această categorie de venit.

Marea întrebare este de ce românii, bulgarii, moldovenii sau ucrainenii nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă bine plătit. Pentru că sunt discriminaţi, susţin politicienii partidului german Die Linke, Stânga, în traducere. Este o grupare parlamentară acuzată în repetate rânduri de apucături extremiste. Însă, spre deosebire de extemismul de dreapta, cel de stânga cere ca muncitorii de orice naţionalitate să aibă drepturi egale.

Însă, Institutul din Berlin pentru Cercetare Economică nu crede că un absolvent român de facultate şi un absolvent german pot avea drepturi egale câtă vreme calitatea studiilor pe care le-au întreprins diferă.

Germania nu recunoaşte toate diplomele obţinute în România sau în alte state-est europene. Iar în unele cazuri, o dimplomă recunoscută într-un land german nu este recunoscută în altul.

Există proceduri de echivalare a studiilor, însă de multe ori sunt foarte complicate. Iar faptul că la 1 ianuarie Germania a ridicat restricţiile de muncă pentru români şi bulgari nu a adus şi o simplificare a echivalării diplomelor.

Politicienii de stânga spun că ridicarea acestui hop birocratic este extrem de importantă dacă Germania vrea să îşi acopere deficitul de muncitori calificaţi cu absolvenţi de studii superioare sau de şcoli profesionale din Europa de Est.