Galerie Foto E atât de cald, încât poți prăji ouă la soare. Experimentul realizat de un lector universitar
Data actualizării: Data publicării:
Faptul că temperaturile resimțite la nivelul solului sunt mult mai mari decât cele măsurate oficial - la o anumită înălțime față de sol și în condiții de umbră - nu mai este un secret. Cât de mare este însă această diferență a demonstrat Mihai Enescu, lector la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, care a reușit să prăjească ouă într-o tigaie fără foc, doar așezată pe nisipul încins și încălzită de soarele fierbinte. Scopul experimentului realizat de el este să atragă atenția asupra fenomenului deșertificării în zona Olteniei.
Organismul uman resimte câteva grade în plus față de temperaturile de anunțate de meteorologi, din cauza căldurii reflectate de sol. Astfel, o temperatură de 40 de grade anunțată de meteorologi ajunge să fie resimțită și mai puternic, până la 45 de grade sau chiar mai mult.
Cu cât ne apropiem de nivelul solului, cu atât este mai cald. Iar solul devine „cuptor”, cum se spune în popor, numai că vorba nu este atât de departe de realitate.
O demonstrează un experiment realizat de Mihai Enescu, lector la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, care a reușit să prăjească ouă într-o tigaie încălzită doar de căldura nisipului și a Soarelui.
„Îi invit pe cei care încă contestă importanța pădurilor de salcâm din nisipurile Olteniei la 2 ouă! Azi, a fost vreme bună de gătit”, a scris Mihai Enescu într-o postare pe Facebook, alături de mai multe poze în care a surprins cum se prăjesc ouăle într-o tigaie fără foc.
Totul a durat circa 3 minute, a declarat Mihai Enescu pentru Digi24.ro, precizând că experimentul nu a fost unul culinar, ci un semnal de alarmă pentru situația nisipurilor din zona Olteniei, mai precis Mârșani, Dolj.
„Încercați să stați 5 minute pe nisip în soare, dar vă recomand să nu vă descălțați”, a spus Mihai Enescu.
El a distribuit postarea și pe o altă pagină de Facebook pe care o administrează, Pădurile din România, dedicată proiectelor ecologice.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Mihai Enescu a mai precizat pentru Digi24.ro că numai în județul Dolj există 100.000 de hectare de nisip și că o soluție pentru fixarea solului este împădurirea cu salcâmi. Acest tip de sol mai poartă denumirea de „nisipuri zburătoare”, pentru că, atunci când bate vântul, particulele sunt purtate prin aer, iar vizibilitatea scade la 20-30 de metri, ceea ce face evidentă nevoia de a-l fixa.
Cât despre soluția de împădurire cu salcâmi, există documente care arată că acest lucru se face în regiunea Oletniei de 150 de ani, deci există experiență în domeniu, a mai arătat Mihai Enescu
El speră ca în curând să se mai reușească împădurirea unei suprafețe de 4.000 de hectare în zona localității Mârșani, unde cea mai mare dună de nisip are 18 metri înălțime.