Durerea unui istoric: Lângă Rege stă o replică după coroana de oţel
Istoricul Diana Mandache şi-a exprimat dezamăgirea că lângă rege nu stă coroana de oţel, ci o replică a acesteia.
„Este o mare păcăleală această viaţă pentru noi (...) Coroana de oţel este o replică. Este a Muzelui Peleş. Este o replică după coroana de oţel care se află în sala tezaur a Muzeului Naţional de Istorie. Este executată de un sculptor din Câmpina. În 97, deci cu 20 de ani în urmă. Cam în aceeaşi perioadă, în care, după ce Convenţia Democratică câştigaseră alegerile şi Emil Constantinescu era preşedinte, Guvernul Ciorbea îi restituia cetăţenia.
Din punctul meu de vedere, coroana de oţel care este un simbol al regalităţii, ar trebui să stea în mod corect alături de rege. Măcar acest lucru, în semn de omagiu. Eu am o mare durere”.
Carol I a fost cel care a purtat pentru prima dată coroana de oţel - a primit-o la 10 mai 1881.
Şi în privinţa încoronării ca Rege al României, cumpătarea lui Carol a avut câştig de cauză: „Guvernul este de părere: coroanele să fie foarte scumpe şi pompoase; Regele se declara cu hotărâre contra acestei idei, deoarece însemnele scumpe regale nu corespund tradiţiilor ţării şi se potrivesc numai acolo un de ele au o valoarea istorică, fiind moştenirea secolelor trecute.”
„Pentru coroana română seculii nu sunt în trecut, ci în viitor. Dânsul propune ca pentru sine să se facă la Arsenal o coroană de oţel, din unul din tunurile cucerite de la Plevna, iar pentru Regină să se facă o coroană simplă de aur, dacă se poate, de unul din giuvaergiii din Bucureşti".
Carol I a ales oţelul şi nu aurul, pentru că acesta simboliza curajul şi tăria armatei române.
La 15 octombrie 1922, coroana Regatului României i-a fost dată regelui Ferdinand.
Protocolul Încoronării de la Alba Iulia a început la 9.30 dimineaţa. Preşedintele Senatului, Mihail Pherekide, i-a oferit regelui Ferdinand Coroana de Oţel, simbolul Independenţei. Ferdinand I Întregitorul şi-a pus singur coroana pe cap. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Mihail Orleanu, i-a înmânat apoi regelui Coroana albastră, iar Ferdinand a încoronat-o pe regina Maria.
Nu sunt dovezi că regele Carol al II-lea, tatăl Regelui Mihai, ar fi purtat vreodată coroana de oţel. Mihai însuşi a purtat-o abia la încoronarea sa formală, la 6 septembrie 1940, în Catedrala Patriarhală. Erau vremuri grele pentru ţară, Basarabia şi nordul Ardealului fuseseră cedate, iar conducătorul de facto al ţării era mareşalul Ion Antonescu. Nu există poze de atunci şi nici nu s-a organizat vreodată o ceremonie fastuoasă, nici când războiul a fost gata.
Regele Mihai spunea în 25 octombrie 2011, în discursul din Parlament: „Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, şi a Naţiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie”.
În 1947, când regele a fost forţat să abdice, coroana a fost dată jos de pe stema ţării. Din 1970, coroana Regilor României e în Muzeul Naţional de Istorie. O copie fidelă, realizată din oţelul aceluiaşi tun otoman capturat la Plevna în timpul Războiului de Independenţă a fost aşezată, astăzi, pe sicriul Regelui Mihai.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
