Exclusiv Denis Şmîhal: Premierul român, printre primii oficiali care în prima zi a invaziei l-a întrebat pe ambasadorul nostru: Cum putem ajuta?
Prim-ministrul ucrainean Denis Şmîhal a fost primit, vineri, la Palatul Victoria, de premierul Marcel Ciolacu. Cei doi înalţi oficiali au avut o întrevedere tete-a-tete, au semnat documente bilaterale și au făcut declarații comune. Cu această ocazie, premierul ucrainean a oferit un interviu în exlusivitate Digi24. Denis Smîhal a vorbit cu jurnalista Cristina Cileacu despre evoluția războiului și despre cum au fost primiți refugiații ucraineni în România.
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Denis Șmîhal, prim-ministrul Ucrainei, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu, exclusiv pentru Digi24.
Denis Șmîhal, premierul Ucrainei: Vă mulțumesc foarte mult că m-ați primit. Este o plăcere și o onoare.
Cristina Cileacu: Domnule premier, Ucraina încă luptă împotriva invadatorilor ruși și întrebarea pentru moment este cum sunteți în ceea ce privește resursele umane și militare?
Denis Șmîhal: Astăzi este a 541-a zi a acestei agresiuni la scară largă a Rusiei în Ucraina. Suntem încă în război, luptăm pentru viața noastră, pentru familiile noastre, pentru casele noastre.
Suntem obosiți, dar nu suntem deloc epuizați. Avem destule. Suntem o țară mare. Avem armată suficientă ca să ne protejeze, avem un sprijin crucial din partea partenerilor noștri, în special din România, așadar, permiteți-mi să mulțumesc președintelui, guvernului, poporului român pentru acest sprijin neclintit al suveranității și integrității noastre teritoriale, și al luptei noastre pentru libertate și valorile europene.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Nu sunt probleme cu protecția. Avem suficiente resurse umane. Suntem absolut motivați. Voi repeta, ne protejăm pământul, familiile, viețile noastre. Forțele ruse sunt demotivate acum. De ce? Pentru că noi suntem în contraofensivă. Nu este atât de rapidă, pentru că protejăm fiecare viață. Fiecare viață a ucrainenilor este importantă pentru noi.
Din această cauză suntem foarte atenți în contraofensivă, pentru a salva cât mai multe vieți. Avem sprijin din partea partenerilor, muniție, armament, şi asta ne face să sperăm și să credem că vom câștiga acest război.
Sperăm cât mai curând, dar vom lupta atât timp cât va fi nevoie pentru a ne proteja și pentru a ne elibera tot teritoriul.
Cristina Cileacu: Din moment ce ați menționat contraofensiva, desigur, sunt voci care spun că această contraofensivă nu este în punctul în care ar trebui să fie. Dar ce așteaptă Ucraina de la această contraofensivă? Care a fost planul și ce se realizează până acum din plan?
Denis Șmîhal: Ne mișcăm conform planului în contraofensivă, termenii nu sunt atât de scurți așa cum ne dorim şi noi şi partenerii. Dar, repet, salvăm fiecare viață.
Pentru noi contează fiecare viață şi din cauza asta suntem foarte atenți și este nevoie de mai mult timp decât credeam noi și partenerii. Avem nevoie de mai multă muniție. Cerem tuturor partenerilor să ne trimită mai multă muniţie de artilerie, mai multe rachete cu rază lungă, echipamente și rachete.
Este important să distrugem infrastructura și logistica, ca să avem condiții mai bune pentru contraofensivă.
Dar, deocamdată, armata ucraineană a eliberat, de la începutul agresiunii pe scară largă, am eliberat mai mult de 50% din teritoriile noastre ocupate.
Continuăm. În ultimele două luni, am eliberat mai mult de 230 de kilometri pătrați. Acesta este un teritoriu imens și ne continuăm contraofensiva, în fiecare zi avem succese, în fiecare zi. Sunt mici, dar în fiecare zi câțiva kilometri pătrați sunt eliberați de armata ucraineană în sud. Continuăm preluarea Bahmutului şi acesta este scopul nostru, să eliberăm sudul și să distrugem aceste trei linii de protecție și fortificație pe care armata rusă le-a creat în sudul Ucrainei.
Toate obiectivele noastre sunt aceleași și știm că vom atinge aceste obiective în timpul acestei contraofensive, în cel mai scurt timp.
Cristina Cileacu: Sunt atacurile asupra teritoriului rus cu drone ucrainene parte din aceeași contraofensivă? Care este scopul acestor atacuri?
Denis Șmîhal: Foarte important, problema este protejarea cerului ucrainean, pentru că în fiecare noapte rușii ne atacă cu rachete și cu drone, cu drone iraniene. Din păcate, ei folosesc drone nu ca să atace obiectele noastre militare, ci pentru obiecte civile și infrastructură civilă, infrastructura energetică, cea de cereale, porturi și, din păcate, case ale oamenilor obișnuiți.
Și în fiecare noapte avem oameni răniţi și ucişi, și mai ales copii. De la începutul acestei agresiuni la scară largă, rușii au ucis-o oficial, din informații pe care le-am probat, peste 9.500 de civili, printre care 500 de copii, din păcate. Și acestea sunt date oficiale, dar nu știm câți oameni, câți ucraineni au ucis ruşii pe teritoriile ocupate din Mariupol, de exemplu.
Vom vedea asta toţi, dar în fiecare zi, rușii fac astfel de crime împotriva umanității, genocid. Și pentru a ne proteja, avem nevoie de mai mult echipament pentru apărarea aeriană. Le cerem asta partenerilor, orice fel de echipament, toate echipamentele primite de la parteneri demonstrează capacități bune, eficienţă mare în protejarea obiectelor noastre civile, a orașelor, a vieților noastre.
Am folosit echipamentul nostru pentru a ataca logistica militară și infrastructura militară pe teritoriile ocupate și în apropierea granițelor noastre. Dar avem nevoie și folosim doar armament ucrainean pentru a distruge infrastructura, infrastructura militară, aproape de granița ucraineană.
Toate echipamentele partenerilor noștri sunt folosite doar pentru a proteja teritoriul ucrainean. Așa că nu am folosit niciodată echipamente partenere pe teritoriul Rusiei. Acest lucru este semnal foarte important pentru noi toți.
Cristina Cileacu: Și dacă la un moment dat partenerii occidentali vă vor oferi F-16, acele avioane vor fi folosite doar pentru a apăra cerul şi teritoriul ucrainene, sau le veţi folosi și pentru atacuri pe teritoriul rus?
Denis Şmîhal: În primul rând, permiteți-mi să mulțumesc guvernului român și poporului român pentru voinţa şi anunţul de instruire a piloților ucraineni pentru F-16. Mulțumesc mult, apreciem acest lucru.
Și ar trebui să subliniez, și ar trebui să spun foarte tare aceste cuvinte: vom folosi F-16 doar pentru a ne proteja mediul, cerul și oamenii noștri. Așa că le vom folosi numai pe teritoriul ucrainean, doar pentru protecția cerului ucrainean. Este extrem de important pentru noi. Nu vom folosi niciodată aceste avioane pentru a ataca teritoriul rus. Este o regulă pentru noi.
Cristina Cileacu: Rușii sunt din ce în ce mai agresivi în Marea Neagră și mai ales acum, de când acordul pentru cereale nu mai funcționează. Ei atacă și navele civile. În același timp, dronele ucrainene atacă în acest spațiu. Cum putem fi cu toții în siguranță în Marea Neagră?
Denis Șmîhal: Din păcate, rușii sunt piraţi în Marea Neagră şi testează capacităţile NATO şi unitatea NATO în Marea Neagră.
De altfel, distrugerea acestei iniţiative de la Marea Neagră pentru exportul de grânde din Ucraina, duce la destabilizare în Africa și în regiuni din Orientul Mijlociu și Asia. Și acestea vor avea influențe asupra Europei. Absolut. Înțelegem acest lucru și îl știm. Așa că rușii, folosesc mâncarea ca armă. Din nou, din păcate.
Toate acestea, ne îndeamnă să fim foarte uniți și să protejăm acest coridor pentru transportul grânelor prin Marea Neagră și pe 16 august, prima navă a ieşit din portul maritim Odesa, iar acum este în Turcia. Deci a avut succes. Eu știu că vom continua.
Solicităm sprijin și protecție din partea partenerilor noștri, cerem României, Bulgariei, NATO să creeze protecție pentru acest coridor al grânelor din Ucraina, ca să ne putem exporta grânele. Pentru că Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale pentru aceste țări, care au nevoie de aceste alimente. Evitarea unei crize alimentare este sarcina numărul unu pentru noi toți.
Ucraina a fost, și Ucraina este foarte responsabilă în obligația noastră de a furniza alimente și securitate alimentară acestor țări cu care avem relații de mulți ani și, în special, țărilor africane și asiatice.
Din această cauză, știu că această inițiativă a grânelor, care a fost semnată de Ucraina, Turcia și ONU, va continua. Rusia nu a făcut parte din acest acord, dar îi îndemn pe toți partenerii să facă presiuni asupra Rusiei. Nu distrugeți acest coridor al grânelor. Nu distrugeți securitatea alimentară globală.
Este extrem de important, și niciun pirat din Marea Neagră nu ar trebui să încerce să testeze ce va face NATO pentru această securitate alimentară, cu securitatea alimentară globală.
Cristina Cileacu: Desigur, este clar că transportul pe apă este mai ieftin, mai rapid și mai bun pentru transportul cerealelor. Dar România poate oferi destul de multe în această privinţă. Aţi avut astăzi, la Bucureşti, o întâlnire cu premierul român. Care sunt detaliile acestei discuții cu privire la ajutorul pe care România îl acordă și în acest sens?
Denis Şmîhal: Am avut astăzi o întâlnire foarte fructuoasă cu prim-ministrul României, cu miniștrii (n.r. - români). Este foarte important ce am agreat împreună. În primul rând, am dori să ne intensificăm cooperarea în privinţa logisticii Dunării, în logistica feroviară și auto.
De asemenea, am convenit cu privire la utilizarea portului Constanța pentru logistica și transportul încărcăturilor de cereale ucrainene, astfel încât să ne permită să ne creștem capacitatea de export de două ori, cu România.
Și este important, nu doar pentru Ucraina și România, ci și pentru Uniunea Europeană și pentru alte țări care așteaptă cereale și alimente ucrainene.
Am semnat câteva acorduri.
În primul rând, a fost declarația reciprocă a prim-miniștrilor cu privire la dezvoltarea logisticii și logisticii personalizate între țările noastre. Este vorba despre automobile, puncte de frontieră, cale ferată și căi navigabile, înseamnă Dunărea şi porturile de la mare, puncte de frontieră. Și, de asemenea, sunt puncte despre dezvoltarea drumurilor și podurilor, infrastructura dintre țările noastre. Cred că în viitorul apropiat, cu sprijinul Comisiei Europene, vom crește de două ori sau chiar mai mult capacitățile noastre de infrastructură.
De asemenea, am semnat un acord cu privire la modificările reciproce a documentelor educaționale, care vor permite poporului ucrainean și românilor să-și folosească documentele educaționale, diplomele, fără nici o permisiune sau aprobare, în țările noastre, pentru a lucra în funcție de profesia lor.
Este extrem de important. De ce? În primul rând, este important pentru Ucraina, pentru că peste 125.000 de ucraineni sunt găzduiţi acum în România ca refugiați, majoritatea femei și copii.
Suntem cu adevărat foarte recunoscători și apreciem enorm găzduirea de către România a refugiaților ucraineni și pentru ei este important să aibă această posibilitate să lucreze și să câștige bani, să plătească impozite la bugetul românesc. Și, de asemenea, este important pentru români, în procesele viitoare de reconstrucţie a Ucrainei, pentru că românii vor merge în Ucraina și ne vor ajuta, ne vor sprijini și vor face afaceri în Ucraina, ajutând la vindecarea ţării noastre.
Acest document este foarte promițător și foarte important pentru ambele noastre țări.
De asemenea, am semnat încă o notă despre crearea unui nou punct de frontieră între țările noastre.
Cristina Cileacu: Ați convenit și asupra unor termene pentru acești pași? Pentru că, cel puțin din partea noastră, suntem obișnuiți să avem termene lungi pentru toate și o mulțime de întârzieri.
Denis Şmîhal: Multe dintre cele convenite au o dată foarte clară pentru realizare și implementare. Dar vom dezvolta acest lucru și vom face, am agreat cu premierul (n.r. - român) că vom face un plan pentru toţi pașii din proiecte, vom avea oameni dedicaţi din ambele ţări, care ne vor ajuta să gestionăm aceste proiecte, iar unele dintre ele ar trebui implementate chiar în această toamnă, în octombrie, în noiembrie. Și cred că vom vedea în scurt timp cum vom dezvolta aceste proiecte și cooperarea noastră.
Cristina Cileacu: Aţi menționat de multe ori în timpul interviului nostru, „mulțumesc, România”. Întrebarea este, ucrainenii, pentru că la nivelul politic auzim asta foarte mult, dar știe poporul ucrainean cât de mult îl ajută România?
Denis Şmîhal: Absolut. Absolut. Știm asta. Fiecare ucrainean știe cât de mult ne susține România. Pot doar să comentez că prim-ministrul dvs. a fost una dintre primele persoane oficiale care, în prima zi a acestei agresiuni la scară largă, l-a întrebat pe ambasadorul nostru: cum te putem ajuta?
Imediat. A fost o reacție imediată, fără nicio îndoială, fără niciun gând că Ucraina va cădea în două sau trei zile, să așteptăm și să vedem. Așadar, din primele zile, România a început să sprijine Ucraina și avem acest sprijin, sprijin puternic, suport dimensional, multumesc, şi îl știm, îl simțim, îl avem și suntem cu adevărat recunoscători pentru asta.
Am vorbit despre refugiații noștri, acest lucru este foarte important din punct de vedere mental, pentru că este vorba despre susţinerea la nivelul oamenilor, pentru că mulți oameni trăiesc în familii românești și asta ne face din ce în ce mai apropiați și ne permite să înțelegem mentalitatea noastră și specificul nostru regional.
Cred că este foarte important pentru relațiile noastre viitoare, pentru că toate aceste familii sunt acum conectate pentru totdeauna. Este este important și suntem foarte recunoscători.
Cristina Cileacu: De asemenea, Dinamo Kiev a jucat recent la București în Champions League, probabil mai sunt în România și ne urmăresc. Recent, a fost o declarație nefericită a şefului de cabinet a lui Jens Stoltenberg, care spunea că Ucraina ar trebui să cedeze unele teritorii dacă vrea în schimb să fie acceptată în Alianța Atlanticului de Nord. Desigur, NATO a reacţionat imediat, negând că aşa ceva ar fi necesar. Dar astfel de declarații, aceasta nu este singura, apar din când în când. Care este răspunsul dvs, ca oficial ucrainean, la sugestii ca aceasta?
Denis Şmîhal: România susține Ucraina, integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Și este foarte important ca Ucraina să fie țară suverană. Ucraina, frontierele Ucrainei sunt recunoscute internațional din 1991. Așadar, scopul nostru este să eliberăm țara noastră în cadrul granițelor aşa cum sunt ele din 1991. Și este imposibil să faci negocieri cu granițe sau teritorii, în schimbul a ceva.
Deci, această persoană oficială a spus că a greşit, şi este ceva imposibil şi pentru noi, şi pentru NATO, pentru că distruge principiile cruciale ale NATO. Deci este imposibil să distrugi valori și reguli care au fost stabilite după cel de-al Doilea Război Mondial. Noi luptăm pentru eliberarea țării noastre.
Este foarte important că acest război a început în 2014, când rușii au ocupat Crimeea și o parte din Donbas. Unii dintre războinicii noștri de acum, care au 18 până la 20 de ani, acum zece ani erau copii, copii de opt, zece ani. Și acum soldații mai în vârstă spun: aceștia sunt copiii noştri. Acum zece ani nu am terminat acest război și acum copiii mei trebuie să termine acest lucru și trebuie să plătească cu viața pentru acest război. Așa că haideți să o terminam acum, pentru ca nepoții noștri să nu mai treacă prin aceste lucruri teribile, suferinţă și crime din partea Rusiei. Ar trebui să terminăm acest război. Avem această motivație.
Societatea noastră, armata noastră au această motivație și vom elibera tot pământul nostru. Cât va dura? Cât vom plăti pentru asta? Nu contează. Ar trebui să terminăm acest război. Și ar trebui să aducem în Europa o pace durabilă și garanții durabile de securitate. Pentru că dacă acest război nu se va termina, dacă va fi un conflict înghețat, dacă cineva va crede că putem face comerț cu teritorii, atunci nu se va termina acest război.
Rușii vor avea nevoie de timp pentru a-și reface puterea și vor merge înainte, iar şi iar. Și nu doar Ucraina, ci și alte țări europene vor fi sub agresiunea lor.
Cristina Cileacu: În acești termeni, explicaţi cât de mare sau mică este posibilitatea de a avea discuții de pace, pentru că vedem o mulțime de țări și recent Arabia Saudită au încercat să aducă pe toată lumea în jurul mesei, ca să găsească orice tip de soluție cu punctul de plecare planul pe care l-a făcut președintele dvs., Zelenski.
Denis Şmîhal: Mulțumesc mult. Este foarte important cum să oprim și să terminăm acest război. Avem formula de pace a președintelui Zelenski. Este o formulă foarte, foarte simplă, clară și directă despre cum să ajungem la pace. În primul rând, Rusia ar trebui să se oprească şantajul cu energie nucleară asupra întregii Europe, pentru că ocupă și pur și simplu gestionează groaznic cea mai mare centrală nucleară, Zaporojie, de pe continentul european. Și produc acest pericol nuclear. Ar trebui să oprească acest lucru. Să oprească folosirea șantajului cu alimente, securitatea alimentară globală și să deschidă toate coridoarele și posibilitatea de a exporta și toate celelalte puncte ale acestei formule sunt foarte simple, foarte clare.
Negocierea pentru pace este posibilă. Nu după oprirea sau încetarea focului, dar primii pași ar trebui să fie că ruşii să iasă din teritoriile ucrainene. Când vom reîntregi granițele noastre, vom începe negocierile de pace. Sunt reguli corecte pentru că anterior am avut negocieri, am avut procesul Minsk, am avut alte formate și nu au dus la nimic, pentru că avem această experiență. Toate aceste negocieri în condiții de conflict înghețat duc la războiul fierbinte.
Deci, primul pas, ei părăsesc teritoriul nostru. Al doilea pas, semnăm acorduri de pace și totul este terminat. Ucraina este cea mai interesată să termine acest război pentru că murim. Ei încearcă să ne omoare și să încearcă să facă genocid asupra națiunii noastre. Nu noi am inițiat acest război. Când rușii se vor opri și vor părăsi țara noastră, războiul se va opri imediat, în acea secundă. Acest lucru este important și acest lucru este important să fie înțeles. Și din această cauză, multe țări, mai mult de 50 de țări se alătură acum acestei inițiative pașnice a președintelui Zelenski, datorită acestei simplități și acestui mod direct de a aduce o pace durabilă, foarte importantă și durabilă pe continentul european.
Cristina Cileacu: Ultima întrebare. Președintele Zelenski a vizitat țările din jurul României. Să aşteptăm vizita preşedintelui dumneavoastră, știu că nu este cazul să anunțăm în avans, dar ar trebui să ne așteptăm la vizita președintelui Zelenski în România?
Denis Şmîhal: România este partenerul nostru foarte de încredere și unul excelent. Aşadar, sunt sigur că preşedintele Zelenski va vizita România. Voi vorbi cu el după ce mă voi întoarce. Ştiu că preşedinţii noştri au relaţii foarte bune. Ştiu că preşedintele meu se va întâlni cu prim-ministru român, în curând. Avem relații foarte, foarte, foarte active acum între țara noastră și între oficialii noștri. Așadar, cred că președintele Zelenski va vizita România. Nu pot spune data, dar știu că se va întâmpla.
Cristina Cileacu: Domnule prim-ministru, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.
Denis Şmîhal: Mulțumesc mult.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
