DECES REGE. Casa Regală a României, în doliu. Ce prevede ceremonialul
Fostul rege al României, Mihai I, a murit, marți, la vârsta de 96 de ani. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală. Programul exact al funeraliilor va fi anunțat miercuri.
Ceremonialul Curţii Regale a României în caz de doliu a fost instituit în 1886, când România era monarhie. Ceremonialul Curţii Regale prevede instituirea doliului la încetarea din viaţă a unui membru al Familiei Regale, a unui suveran străin sau al unui membru al unei Case Suverane străine. Şeful Casei Regale impune condiţiile doliului, care este anunţat în Monitorul Oficial.
Toate persoanele care aparţin Curţii regale poartă doliu. Persoanele care se prezintă la curte în această perioadă sunt obligate să poarte ţinuta de doliu.
Moartea Regelui Carol I
-
La moartea Regelui Carol I, la 11 octombrie 1914, la Castelul Peleş, funeraliile naţionale s-au desfăşurat cu deosebit fast, cu un protocol strict. Corpul neînsufleţit al Regelui a fost adus de la Sinaia, cu trenul, până la Gara de Nord şi depus la Palatul Regal, în Sala Tronului, unde a rămas pentru câteva zile. Plecarea din Sinaia, sosirea şi plecarea din Bucureşti, cât şi înmormantarea au fost anunţate de 101 salve de tun şi bătăile clopotelor tuturor bisericilor din ţară.
Serviciul religios a cuprins următoarele momente importante: prohod şi priveghi la Mănăstirea Sinaia, slujba catolică oficiată în Sala Tronului (de către arhiepiscopul catolic din Bucureşti), slujbă ortodoxă la închiderea sicriului, slujbă de îngropăciune oficiată la mănăstirea Curţii de Argeş de către Mitropolit.
Cortegiul funerar urmează sicriul Regelui înfăşurat în drapelul României şi este depus pe un afet de tun. La un moment dat a fost lăsat să meargă liber, în spatele sicriului, calul suveranului.
- Abonează-te la Newsletter-ul Digi24.ro
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Cortegiul urmează o ordine strictă : clerul ortodox, noul Rege şi Principele Moştenitor, noua regină şi familia regală, membrii guvernului, preşedinții celor două camere ale Parlamentului, purtând pe perne coroana şi spada defunctului, preşedinţii Curtii de Casaţie şi Justiție, de Apel şi de Conturi, delegaţii ale Primăriei Capitalei şi primarii din ţară, reprezentanţi ai Colegiilor liceale şi universităţilor, delegaţi ai Academiei şi instituţiilor şi societăţilor ştiinţifice, ofiţeri superiori din toate armele şi corpurile de armată.
Militarii înşiraţi de-a lungul itinerariului cortegiului dau onorul şi anunţă prin salve trecerea sicriului. La momentul îngropării asistă numai Prim-Ministrul, Ministrul de Justiţie, Mareşalul Curţii şi administratorul Domeniilor Regale. Regina văduvă Elisabeta a fost prezentă numai la serviciul religios de la Mănăstirea Curtea de Argeş, necropola Familiei Regale a României.
Moartea regelui Ferdinand
Funeraliile naţionale ale Regelui Ferdinand au loc pe 24 iulie 1927, respectându-se acelaşi ritual ca în cazul Regelui Carol I în 1 octombrie 1914. Sicriul regelui pe un afet de tun este acoperit cu steagul tricolor, pe care se afla coroana din oţel de la Plevna.
Cortegiul străbate străzile Capitalei. Steagurile sunt în bernă. Urmează omagiul militar şi slujba solemnă la catedrala ortodoxă. După ceremoniile de la Bucureşti, corpul lui Ferdinand este înhumat la Curtea de Argeş.
Moartea Reginei Maria
Pe 24 iulie 1938 au loc funeraliile naţionale ale Reginei Maria. Ea se stinge în credinţa ortodoxă, la care trecuse în 1926 cu ocazia Bunei Vestiri. Bucureştiul se împodobeşte în mov.
Funeraliile Reginei au caracter militar. Corpul ei pe un afet de tun, urmat de calul său în ale cărui scări se aflau cizmele întoarse, a străbătut Bucureştiul.
Potrivit dorinţei sale, trupul i-a fost înhumat la Curtea de Argeş, iar inima a fost depusă în bisericuţa Stella Maris la Balcic. În 1940, caseta a fost aşezată în firida unei stânci de lângă Castelul Bran. În 1968, aceasta a fost dusă în incinta castelului. Din 1971, a intrat în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti.
În noiembrie 2015 inima a fost depusă la Castelul Pelişor. Inima Reginei Maria a fost înmânată de doi militari Principesei Margareta, care a aşezat-o la loc de cinste în Salonul de Aur, încăperea în care Regina Maria şi-a dat ultima suflare. La depunerea inimii s-a ţinut o scurtă ceremonie religioasă pentru pomenirea Reginei Maria.
La înmormantarile Regilor Ferdinand şi Maria au participat numaroase delegaţii străine.
Moartea Reginei Ana
- Regina Ana, care a murit la 1 august 2017, a avut funeraliile la 13 august 2016. A fost zi de doliu național atât în România , cât și Republica Moldova.
- Două ceremonii religioase, una ortodoxă, cealaltă catolică, au avut loc în Sala Tronului, respectiv în faţa Palatului Regal. Sicriul cu trupul Reginei a plecat apoi spre Curtea de Argeş. Mii de oameni au adus un omagiu ultimei Regine a României.
Locurile în care sunt înmormântaţi
Regina Elisabeta, care a murit la 9 februarie 1916 la Palatul Regal din Bucureşti, este înmormantată la Curtea de Argeş, odată cu osemintele fiicei sale.
Pentru regii înmormântaţi la Curtea de Argeş, se oficiază parastasurile şi pomenirile la 9 şi la 40 de zile după moarte.
Regele Carol al II-lea, decedat în aprilie 1953 la Estoril, în Portugalia, a fost înmormântat cu un ceremonial foarte simplu în necropola regilor portughezi. În februarie 2003, datorită eforturilor guvernului român, rămăşiţele sale pământeşti sunt aduse în ţară şi îngropate la Curtea de Argeş. La slujba religioasă iau parte Alteţele lor Regale Principesa Margareta şi Principele Radu.
Regina-mamă Elena a murit în 1982 la Lausanne, unde este şi înmormântată. Serviciul religios este oficiat de Mitropolitul Damaskinos al Elveţiei.
- Regina Ana a României a fost înmormântată la noua Necropolă Regală de la Curtea de Argeş.
(Material realizat cu sprijinul departamentului Documentare al Digi24)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
