DECES REGE. Arborele genealogic al familiei Regale a României
Regele Mihai se înrudeşte direct şi indirect cu mai multe familii regale europene. Prin bunica sa, Regina Maria, născută Maria de Saxa-Coburg Gotta, regele Mihai este văr cu regina Elisabeta a doua a Marii Britanii şi unchi al prinţului Charles. Prin soţia sa, Anna de Bourbon-Parma, se înrudeşte de asemenea cu familia regală a Spaniei, dar şi cu cea a Danemarcei. Pe de altă parte, ascendenţa sa germană îl înrudeşte cu actuala linie de Hohenzollern Sigmaringen.
Carol I făcea parte din ramura Sigmaringen a familiei Hohenzollern, familie din a cărei ramură principală se trăgea regele Prusiei, Wilhelm I. Tatăl său, Carol Anton de Sigmaringen, a fost prim-ministru al Prusiei şi un personaj influent în Berlin. Prin mama sa, Josephine de Baden, Carol I se înrudea cu Claude de Beauharnais, cumnatul primei soţii a lui Napoleon Bonaparte.
În 1866, împăratul Napoleon al III-lea şi-a exprimat satisfacţia că la Bucureşti domneşte o rudă îndepărtată, chiar dacă era ofiţer prusac. Carol I nu a avut urmaşi. Singura sa fiică, principesa Maria s-a stins în 1874, la vârsta de trei ani.
Aşa că pentru asigurarea succesiunii la Bucureşti este ales nepotul lui Carol I, principele Ferdinand, fiul lui Leopold de Hohenzollern.
Ferdinand s-a căsătorit în 1893 cu Maria de Edinburg, cu care a avut şase copii. Viitoarea regină a României leagă dinastia de la Bucureşti de familia regală britanică, dar şi de familia Romanovilor, ţarii Rusiei.
Tatăl Mariei, Alfred de Saxa Coburg Gotha era fiul reginei Victoria a Marii Britanii. Prin mama sa, Maria Alexandrovna, Regina Maria era nepoata ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei şi verişoara ţarului Nicolae al II-lea. Acestea au fost legăturile dinastice care au cântărit mult în balanţa alianţelor României în timpul primului război mondial şi au ajutat la recunoaşterea Marii Uniri la Versailles, în 1920.
Legăturile europene ale dinastiei „de România” s-au completat şi prin căsătoria principelui moştenitor Carol, viitorul rege Carol al II-lea, cu principesa Elena a Greciei. Elena era fiica regelui Constantin I al Greciei, nepot al lui Christian al IX-lea al Danemarcei. Regele Carol al II-lea şi regina Elena au avut un singur fiu, pe Mihai, născut pe 25 octombrie 1921.
Regele Mihai I a domnit în două rânduri, prima dată între 1927 şi 1930, apoi din 6 septembrie 1940 până în 1947.
În noiembrie 1947, la nunta verişoarei sale, principesa Elisabeta a Marii Britanii, Mihai se logodeşte cu Ana de Bourbon Parma, înrudită cu familiile regale din Danemarca şi Portugalia. S-au căsătorit pe 10 iunie 1948, la Atena, şi au avut cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria.
În 2007, Regele Mihai a desemnat-o drept moştenitoare a coroanei pe prima fiică, principesa Margareta. Pentru că Margareta nu are copii, următorul în ordinea succesiunii la tron a fost nominalizat iniţial principele Nicolae, născut în 1985, fiul principesei Elena şi a lui Leslie Medforth-Mills. În august 2015, Casa Regală a anunţat însă că Regele Mihai i-a retras lui Nicolae titlul de principe al României şi l-a exclus din succesiune. Explicaţiile date de oficialii de la Palatul Elisabeta au sugerat probleme de atitudine şi dorinţa tânărului de a trăi fără constrângerile unei poziţii înalte. În cercurile monarhiste, decizia de excludere a lui Nicolae este şi acum controversată.
Regele Mihai a murit la domiciliul său din Elveția, marți 5 decembrie 2017, la ora 13:00. Avea 96 de ani, împliniți la 25 octombrie, și de mai bine de un an și jumătate era grav bolnav.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
