DECES REGE. Arborele genealogic al familiei Regale a României
Regele Mihai se înrudeşte direct şi indirect cu mai multe familii regale europene. Prin bunica sa, Regina Maria, născută Maria de Saxa-Coburg Gotta, regele Mihai este văr cu regina Elisabeta a doua a Marii Britanii şi unchi al prinţului Charles. Prin soţia sa, Anna de Bourbon-Parma, se înrudeşte de asemenea cu familia regală a Spaniei, dar şi cu cea a Danemarcei. Pe de altă parte, ascendenţa sa germană îl înrudeşte cu actuala linie de Hohenzollern Sigmaringen.
Carol I făcea parte din ramura Sigmaringen a familiei Hohenzollern, familie din a cărei ramură principală se trăgea regele Prusiei, Wilhelm I. Tatăl său, Carol Anton de Sigmaringen, a fost prim-ministru al Prusiei şi un personaj influent în Berlin. Prin mama sa, Josephine de Baden, Carol I se înrudea cu Claude de Beauharnais, cumnatul primei soţii a lui Napoleon Bonaparte.
În 1866, împăratul Napoleon al III-lea şi-a exprimat satisfacţia că la Bucureşti domneşte o rudă îndepărtată, chiar dacă era ofiţer prusac. Carol I nu a avut urmaşi. Singura sa fiică, principesa Maria s-a stins în 1874, la vârsta de trei ani.
Aşa că pentru asigurarea succesiunii la Bucureşti este ales nepotul lui Carol I, principele Ferdinand, fiul lui Leopold de Hohenzollern.
Ferdinand s-a căsătorit în 1893 cu Maria de Edinburg, cu care a avut şase copii. Viitoarea regină a României leagă dinastia de la Bucureşti de familia regală britanică, dar şi de familia Romanovilor, ţarii Rusiei.
Tatăl Mariei, Alfred de Saxa Coburg Gotha era fiul reginei Victoria a Marii Britanii. Prin mama sa, Maria Alexandrovna, Regina Maria era nepoata ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei şi verişoara ţarului Nicolae al II-lea. Acestea au fost legăturile dinastice care au cântărit mult în balanţa alianţelor României în timpul primului război mondial şi au ajutat la recunoaşterea Marii Uniri la Versailles, în 1920.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Legăturile europene ale dinastiei „de România” s-au completat şi prin căsătoria principelui moştenitor Carol, viitorul rege Carol al II-lea, cu principesa Elena a Greciei. Elena era fiica regelui Constantin I al Greciei, nepot al lui Christian al IX-lea al Danemarcei. Regele Carol al II-lea şi regina Elena au avut un singur fiu, pe Mihai, născut pe 25 octombrie 1921.
Regele Mihai I a domnit în două rânduri, prima dată între 1927 şi 1930, apoi din 6 septembrie 1940 până în 1947.
În noiembrie 1947, la nunta verişoarei sale, principesa Elisabeta a Marii Britanii, Mihai se logodeşte cu Ana de Bourbon Parma, înrudită cu familiile regale din Danemarca şi Portugalia. S-au căsătorit pe 10 iunie 1948, la Atena, şi au avut cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria.
În 2007, Regele Mihai a desemnat-o drept moştenitoare a coroanei pe prima fiică, principesa Margareta. Pentru că Margareta nu are copii, următorul în ordinea succesiunii la tron a fost nominalizat iniţial principele Nicolae, născut în 1985, fiul principesei Elena şi a lui Leslie Medforth-Mills. În august 2015, Casa Regală a anunţat însă că Regele Mihai i-a retras lui Nicolae titlul de principe al României şi l-a exclus din succesiune. Explicaţiile date de oficialii de la Palatul Elisabeta au sugerat probleme de atitudine şi dorinţa tânărului de a trăi fără constrângerile unei poziţii înalte. În cercurile monarhiste, decizia de excludere a lui Nicolae este şi acum controversată.
Regele Mihai a murit la domiciliul său din Elveția, marți 5 decembrie 2017, la ora 13:00. Avea 96 de ani, împliniți la 25 octombrie, și de mai bine de un an și jumătate era grav bolnav.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
