Analiză Cum a intrat România în cercul vicios al pensiilor speciale, imposibil de „tăiat”: Reformezi sistemul - pierzi. Nu-l reformezi - pierzi

Ce faci când legiferezi o „nesimțire”? Când un lucru despre care toți admit că e „imoral” devine perfect „legal”?. Răspuns: ajungi într-un cerc vicios similar celui în care se află acum România. Netratate zeci de ani, pensiile speciale au crescut și tot crescut ca-n basme - într-un an cât alte pensii în 10 - până când „anomalia” a devenit o tumoare tot mai greu de extirpat: Dacă Parlamentul nu adoptă măsuri drastice în acest sector, România riscă să intre într-o gravă criză economică, una care va ajunge să-i afecteze inclusiv pe „speciali”. Dacă Parlamentul ia, totuși, măsuri drastice, legea are șanse să pice la Curtea Constituțională, iar România riscă să piardă banii din PNRR. Ca să nu pice la CCR, eventualele reforme nu trebuie însă aplicate „retroactiv”, ci doar pentru cei care intră „de mâine în sistem”. Dar asta ar însemna să le asigurăm în continuare, celor aflați „azi în sistem”, pensii „nesimțite”, zeci de ani de acum încolo, în condițiile în care România nu-și mai permite mulți ani să suporte această povară bugetară. E ca în sloganul unui film celebru cu monștri: indiferent cine câștigă, noi pierdem. Dacă n-am făcut-o deja.

Recent, în Senat au fost adoptate mai multe amendamente în cadrul unui proiect de lege privind reforma pensiilor speciale. Există însă riscul ca noua lege, care prevede tăieri de privilegii și impozitări, să fie contestată și apoi respinsă de către Curtea Constituțională a României (CCR). Nu ar fi prima oară.

„CCR nu ar trebui să funcționeze ca un Bau-Bau, că tot aud tot felul de chestii că o să pice la Curte”, a spus Augustin Zegrean, fost președinte CCR (2010-2016). „Nu așa se pune problema: La Curte pică, dacă trebuie să pice, adică dacă nu e bine făcută (legea) , nu pentru că vor ei (judecătorii) să aibă pensii mai mari. Problema e cum fac (parlamentarii) legea. Degeaba vin ei și spun că e pensie nesimțită sau cum o fi, dacă a fost stabilită prin lege și legea a fost respectată, nu mai poți să vii să spui că o tai”, a precizat Zegrean.

„Dacă legea se dă mâine, poimâine, toți cei afectați de ea pot să sesizeze CCR”

Fostul președinte al CCR, în prezent beneficiar și el, din postura de fost magistrat, de pensie specială, a explicat că orice reformă a pensiilor speciale nu poate fi aplicată retroactiv - adică măsurile (tăieri de pensii, impozitări, modificări ale vârstei de pensionare etc.) nu pot fi aplicate celor aflați acum în „sistem”.

„Cel care a intrat în sistem pentru că știa că poate ieși la pensie la 45 de ani va fi batjocorit dacă tu îi spui «Stai acolo!» Legea trebuie să se aplice doar pe viitor. Și mie trebuie să mi se aplice legea care era în vigoare în momentul în care am intrat în sistem. Nu vii tu azi, după 40 de ani și schimbi legea”.

Ce s-ar întâmpla dacă Parlamentul adoptă măsurile retroactiv, iar Curtea Constituțională zice, totuși, „da”?

„Dacă legea se dă mâine, începând de poimâine toți afectați de ea pot să pornească un proces și să sesizeze CCR”, a precizat Zegrean. „Dacă fac o lege corectă, va trece și va rămâne în picioare. Dacă o fac în batjocură, nu va supraviețui și vor încurca și mai rău lucrurile, pentru că se vor judeca ani de zile și după ani de zile va fi obligat amărâtul de stat să le dea banii din urmă”.

Singura soluție pe care fostul magistrat CCR o vede în acest moment este ca reforma pensiilor speciale să se aplice „de la data intrării în vigoare celor care intră în sistem după această dată”.

Teoretic, o astfel de măsură ar fi perfect constituțională și ar putea implica atât reducerea drastică a acestor pensii, cât și majorarea vârstei de pensionare, pentru a nu mai permite angajaților din serviciile speciale sau a magistraților să se pensioneze la vârste de 45-50 de ani.

Un exemplu notoriu în acest sens este cel al lui Daniel Morar, fost procuror-șef al DNA și fost judecător la CCR.

„Am spus ce am avut de spus (despre acest subiect) cât am fost la Curte, nu mai vreau să comentez pe acest subiect din această postură, sănătate, la revedere”, a fost răspunsul lui Morar când a fost rugat să comenteze situația aparent fără ieșire în care a ajuns România din cauza pensiilor speciale.

„Pensionarea fragedă”, una din cauzele pentru care România a devenit „fruntașa” UE la pensii speciale. În Bulgaria, judecătorii nu au pensie specială, profesorii, da

Fostul ministru al Justiției și lider PNL, Valeriu Stoica, este de părere că adevărata problemă rămasă încă nerezolvată în privința pensiilor speciale o reprezintă „pensionarea fragedă” de care beneficiază categoria „specialilor”: aceștia se pot pensiona la vârste de 45-50 de ani, un prag mult sub cel al contribuabilului obișnuit (care se poate pensiona la 65 de ani).

„E inadmisibil ca, pe de o parte să nu ai forță de muncă în sectorul privat, iar în sectorul public să oferi pensii speciale unor categorii foarte largi și să oferi posibilitatea pensionării la vârste fragede, 45-5o de ani. Or, lucrul acesta e de natură să creeze mari nemulțumiri, în primul rând în sectorul privat, care suportă întreaga povară a bugetelor pe care le avem”, a spus Stoica.

În acest moment, în România există peste 175 de mii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, a precizat fostul ministru al Justiției. Concomitent, BNR a avertizat că, în curând povara pensiilor speciale asupra bugetului de stat ar putea ajunge în 2-3 ani la aproximativ 1,5% din PIB, considerată o „cheltuială bugetară insuportabilă”.

Un raport al Uniunii Europene arată că România este una din „fruntașele” Europei în privința procentului din PIB acordat pensiilor speciale. Comparativ, în cazul Germaniei, aceste pensii au o pondere de 0,4% din PIB.

Conform raportului UE, în Bulgaria, de pensii speciale beneficiază inclusiv profesorii, magistrații nu. În Cehia nu există deloc pensii speciale. În Estonia, pensiile speciale reprezintă 0,1% din PIB. 

UE recomandă ca angajații din structurile de securitate, de apărare, demnitarii publici (guvernanți, parlamentari) ori magistrați să beneficieze mai degrabă din start de salarii mai mari și să aibă astfel contribuții mari la pensie, care ar duce astfel la pensii ridicate, fără a mai fi nevoie de acordarea de beneficii de genul „pensiilor speciale”.

„Atâta vreme cât Parlamentul nu va decide creșterea vârstei de pensionare la cel puțin 60 de ani, în cazul beneficiarilor de pensii speciale, se va ajunge la o criză care va afecta pe toată lumea, inclusiv pe pensionarii speciali. Observ că vârsta de pensionare nu e abordată în reglementările propuse Parlamentului și, dacă această chestiune nu e abordată, practic toate celelalte (măsuri) rămân fără efect.”, a spus Stoica.

Pensiile speciale - un „robinet” cu privilegii deschis în 1997 și lăsat „să curgă” tot mai mult până în prezent. Și care acum e tot mai greu de „închis”

Pe vremea când era ministru de Justiției, Valeriu Stoica a introdus în lege termenul de „pensii de serviciu” pentru magistrați. Întrebat dacă se consideră un fel de „părinte” al pensiilor speciale din România, fostul ministru a replicat:

„Asta ține de folclor. Folclorul din ziua de azi. În 1997, într-adevăr, pentru a crea premisele reformei magistraturii și atragerii în magistratură a celor mai buni juriști, printr-un proiect de lege adoptat de Parlament, s-au creat câteva elemente importante ale statutului magistraților. Ulterior, acele chestiuni au fost deformate și, dacă se păstrau principiile de atunci, nu se ajungea la anomalia ca un magistrat să aibă o pensie mai mare decât salariul, sau anomalia că te poți pensiona la o vârstă atât de redusă. Acum 26 de ani, această corecție putea fi făcută în privința vârstei de pensionare, dar nu numai că nu a fost făcută, dar au fost introduse elemente care au perturbat sistemul privind pensiile de serviciu ale magistraților”, a spus Stoica.

Conform Rise Project, legea adoptată de Stoica în 1997 prevedea un cuantum al pensie pentru magistrați de 80% din ultimul salariu net. Ulterior, în 2004, Rodica Stănoiu a modificat formula de calcul: 80-100% din venitul „brut”, ceea ce automat făcea ca pensia să aibă o valoare mai mare decât salariul net al magistratului.

În 2005, legea a fost din nou modificată de Monica Macovei: magistrații puteau ieși la pensie mai repede, după doar 25 de ani în profesie - un subtrefugiu pentru a „depopula” magistratura de judecători „școliți” pe vremea comunismului. În prezent, din 175 de mii de pensionari speciali, în jur de 4-5.000 sunt foști magistrați.

Ulterior, în perioada 2003-2008, guvernele și parlamentele care s-au succedat au creat noi pensii „speciale”: pentru diplomați, personalul din instanțe (grefieri, arhivari etc.), parlamentari și funcționarii parlamentari, aviatori sau angajații Curții de Conturi.

Practic, „robinetul” pensiilor speciale deschis în 1997 a fost deschis tot mai mult de către clasa politică, până când a crăpat „garnitura”: acum e din ce în ce mai dificil de „închis” această sursă de privilegii.

Conform unui amendament adoptat în Senat în cazul proiectului de lege referitor la reforma pensiilor speciale, nicio pensie nu va depăşi veniturile din timpul activităţii.

De asemenea, legea introduce un impozit progresiv de până la 15%.

Astfel, venitul sub 2.000 de lei nu va fi impozitat, pentru pensiile speciale cuprinse între 2.000 și 6.000 de lei se va aplica un impozit de 10% aplicat diferenței de 4.000 de lei, iar pentru pensiile care depășesc 6.000 de lei se va aplica un impozit de 15%.

Pensiile speciale se vor indexa anual cu rata inflaţiei. În plus, nu se va mai permite cumulul pensiilor speciale, dacă cineva a activat în două sisteme speciale, iar în cazul pensiilor din Apărare se elimină cinci sporuri din baza de calcul pentru pensie.