Procurorii DIICOT au trimis în judecată 33 de persoane acuzate că au achiziționat fructe și legume din spațiul intracomunitar, folosindu-se de circuite de tranzacționare fictive, ceea ce a cauzat statului un prejudiciu de aproape 80 de milioane de lei.
Cele 33 de persoane sunt acuzate de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani.
Prejudiciul total cauzat bugetului consolidat al statului este în valoare de 79.592.632 lei, conform DIICOT.
Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2009-2012, reprezentanții legali ai două societăți comerciale, cele mai importante în distribuirea de produse alimentare (legume - fructe), au achiziționat marfă din spațiul intracomunitar, folosindu-se de circuite de tranzacționare fictive.
Astfel, angajații societăților A. negociau prețul, comandau marfa și asigurau transportul din Uniunea Europeană până la depozitele A. folosind pentru aceste operațiuni societățile comerciale puse la dispoziție de 6 complici, cu scopul de a eluda plata TVA datorată bugetului de stat, prin înregistrarea în contabilitatea societăților A., în mod nereal, a unor achiziții interne.
Societățile au creat artificial TVA deductibil, ceea ce a dus la diminuarea TVA de plată către bugetul de stat
Societățile utilizate nu au avut un scop economic real, respectiv nu au urmărit obținerea unui profit, ci au servit la întocmirea unor documente justificative, înregistrate în evidențele contabile ale beneficiarilor A., astfel încât să creeze impresia efectuării de către aceștia a unor achiziții interne.
În fapt, dacă societățile A. ar fi înregistrat în contabilitate achizițiile intracomunitare ar fi trebuit să plătească TVA încasat în urma vânzării mărfurilor în România, însă prin interpunerea circuitelor de tranzacționare fictivă au creat artificial TVA deductibil, care a condus la diminuarea TVA de plată către bugetul de stat,se arată în rechizitoriul întocmit de DIICOT..
În schimbul unor comisioane, inculpații puneau aceste societăți la dispoziția clienților care doreau să facă achiziții intracomunitare sau importuri, fiind interpuse între furnizorul intracomunitar și beneficiarul real al mărfii.
Societățile interpuse activau pentru perioade scurte de timp, iar administratorii erau cetățeni străini greu de găsit
Societățile interpuse aveau, în general, asociați și administratori cetățeni străini, care aveau reşedinţa în România doar pentru perioada necesară înființării societății după care părăseau teritoriul țării, nu înainte de a lăsa documente semnate în alb, ce urmau să fie folosite de persoanele menționate mai sus, în vederea efectuării de operațiuni comerciale.
Aceste societăți erau utilizate pentru o perioadă scurtă, timp în care acumulau datorii la bugetul de stat și nu depuneau declarațiile fiscale, după care erau cesionate, de regulă unor cetățeni străini, care figurau ca asociați sau administratori la zeci și chiar sute de firme și care nu se mai aflau pe teritoriul României, scopul cesiunii fiind acela de a îngreuna urmărirea activității societății, au stabilit procurorii DICOT.
Pentru o parte dintre societățile comerciale utilizate, în special cele care facturau marfa direct către beneficiarul real, era necesară prezența administratorului pe teritoriul României, pentru a fi contactat în cazul în care erau efectuate controale.
Societățile cu comportament de tip „fantomă”, interpuse în lanțurile comerciale între furnizorii din spațiul comunitar şi societățile beneficiare ori nu au funcționat la sediile sociale declarate, ori contractele privind sediile sociale erau expirate, multe dintre acestea neavând puncte de lucru și nici salariați.
Societăţile erau înfiinţate de regulă, pe numele unor persoane greu de identificat, având cetăţenie străină sau pe numele unor persoane apropiate liderilor grupului infracțional, care acceptau să figureze în calitate de asociat/administrator, în schimbul unor sume de bani.
Majoritatea persoanelor care figurau ca asociați sau administratori ai societăților comerciale interpuse nu au putut fi găsite, întrucât fie s-au aflat în România doar pe perioada necesară înfiinţării societăţilor comerciale, după care au părăsit teritoriul ţării, fie au avut o situație financiară modestă și nu au locuit la adresele de domiciliu/reședință, au stabilit procurorii DICOT.
În situaţiile în care asociaţii/administratorii au fost identificaţi, aceştia au declarat că nu cunosc nimic cu privire la activitatea societăților comerciale respective, întrucât nu au făcut decât să semneze anumite documente, la cererea membrilor grupului infracţional.
O parte din marfa achiziționată din spațiul intracomunitar a fost vândută “la negru”
Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că sumele aferente TVA dedusă în mod nelegal au fost retrase în numerar din conturile firmelor fantomă, controlate de membrii grupului infracţional, cu titlul (justificarea) unor plăţi diverse sau de restituire a unor împrumuturi fictive provenite de la asociaţi. De asemenea o parte din marfa achiziționată din spațiul intracomunitar a fost vândută “la negru” (fără a fi întocmite documente de vânzare), iar pentru a regla scriptic stocurile de marfă beneficiarii au întocmit facturi de stornare, ori au facturat mărfurile către societățile intermediare, în scopul efectuării de compensări.
Practic, societăţile comerciale de tip fantomă au drept scop colectarea TVA, pe care societatea beneficiară ar trebui să o plătească statului. Aceste societăţi comerciale au fost folosite pentru perioade scurte de timp, de câteva luni, astfel încât, la termenul de plată a TVA să fie înlocuite cu altele, controlate tot de către gruparea infracţională, se arată în rechizitoriul întocmit de DIICOT.
În fapt, mărfurile achiziționate de pe piața comunitară nu au ajuns niciodată în custodia firmelor fantomă, fiind transportate direct de la furnizorii externi la beneficiarii finali, reprezentanții acestora din urmă ocupându-se de comandarea mărfurilor, precum şi de organizarea și achitarea transportului acestora.
La rândul lor, persoanele care controlau societăţile cu comportament de tip fantomă se ocupau doar de întocmirea documentelor justificative, din care rezulta că mărfurile au fost cumpărate și vândute succesiv de către mai multe societăți din România, înainte de a ajunge la beneficiarul real, au stabilit procurorii DICOT.
Redactare Georgiana Marina
