Plenul CSM: Legea răspunderii magistraţilor nu este necesară

După consultarea asociaţiilor de magistrati, plenul CSM şi-a exprimat un punct de vedere privind independenţa sistemului judiciar din perspectiva răspunderii materiale a magistraţilor şi a independenţei financiare, acesta fiind citit în şedinţa de joi.

"Independenţa justiţiei reprezintă o componentă esenţială a statului de drept, în care cele trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească, trebuie să fie într-un permanent echilibru. Consiliul subliniază că legislaţia actuală reglementează răspunderea magistraţilor sub o triplă formă: disciplinară, penală şi civilă. Nu este necesară adoptarea altor dispoziţii legale privind acest aspect. O altă reglementare care nu-şi găseşte corespondentul în forme similare de răspundere a membrilor celorlalte două puteri în stat, cea legislativă şi cea executivă, reprezintă în sine o perturbare a echilibrului dintre acestea, cu grave consecinţe pentru bună funcţionare a societăţii”, a arătat Mariana Ghenă.

Preşedintele CSM a precizat că sistemul judiciar „a dovedit de-a lungul timpului că are capacitatea de a autoregla, inclusiv prin sancţionare sub cele trei forme a magistraţilor, fiind de altfel şi singura dintre cele trei puteri care are reglementată o formă a răspunderii materiale.

În opinia CSM, orice iniţiativa legislativă care să aibă ca obiect angajarea răspunderii materiale a magistraţilor pe alte coordonate decât cele deja existente în prezent este inoportună.

"Consiliul Superior al Magistraturii, la rândul său, îşi asumă identificarea, soluţionarea şi sancţionarea cu fermitate a situaţiilor de încălcare a legii de către magistraţi”, a mai arătat Mariana Ghena.

Referitor la independenţa financiară a sistemului judiciar, CSM se angajează să intensifice demersurilor pentru preluarea bugetului instanţelor de la Ministerul Justiţiei. 

"Până la îndeplinirea acestui obiectiv, se impune o strânsă colaborare între ordonatorii principali de credite în vederea administrării eficiente a instanţelor şi parchetelor. În acest context, este necesară inclusiv luarea unei măsuri unitare privind salarizarea personalului din justiţie. Inechităţile rezultate ca urmare a interpretării neunitare a legilor de salarizare trebui înlăturate în acord cu decizia Curţii Constituţionale 794 din 15 decembrie 2016, astfel încât cei care fac parte din sistemul judiciar să fie salarizaţi avându-se în vedere valoarea de referinţă sectorială unică”, a mai spus preşedintele CSM.

Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat, în 6 ianuarie, la CSM, că este necesară o lege a răspunderii magistraţilor, iar aceasta ar putea intra în dezbaterea Parlamentului cel târziu în februarie, după ce va avea discuţii cu reprezentanţii sistemului judiciar. Florin Iordache a precizat atunci că va iniţia discuţii informale cu reprezentanţii sistemului judiciar.

Ministrul Justiţiei a invocat în sprijinul demersului său legea europeană a răspunderii magistraţilor.

"Eu plec de la buna-credinţă pe care magistraţii o au, dar, în acelaşi timp, dacă există o lege europeană, acel model european poate fi implementat şi în România", a mai spus Iordache.

Ministrul Justiţiei a subliniat că nu crede că ar trebui să fie motive de îngrijorare legat de această lege, pentru că se va elabora după o consultare publică.

"O să vedeţi că, săptămâna viitoare, tocmai prin aceste discuţii informale pe care le voi avea, vreau să lansez o invitaţie la dialog, la expertiză, pentru că din punctul meu de vedere toţi cei care sunt interesaţi vor veni cu expertiză, iar dezbaterea trebuie să fie foarte transparentă şi în Parlament", a adăugat Florin Iordache.

Mircea Aron, cel care a condus în ultimul an Consiliul Superior al Magistraturii, a declarat, la constituirea noului CSM, că vor fi încercări de modificare a statutului magistratului, care nu trebuie să se transforme într-o umilinţă.

"Este bine să rămână în continuare la fel (statutul magistratului, n.r.). Acum, pe ultima sută de metri, aţi văzut că s-au modificat, prin decizii ale Curţii Constituţionale, s-au modificat şi indemnizaţiile în ceea ce îi priveşte pe judecători. Ar fi bine ca ele să rămână la fel. În ceea ce mă priveşte, am mari temeri că se va încerca să se umble la acest sistem de indemnizaţii. (…) Pe răspundere, sunt sigur că ştiţi mai bine decât noi cum să nu se transforme într-o umilinţă, în aşa fel cum independenţa magistratului să nu fie afectată, aşa cum se pare că se doreşte a fi concepută răspunderea magistratului. (…)”, a spus Mircea Aron, la ceremonia de predare-primire a mandatului de către noii membri ai CSM.

Despre acest subiect, preşedinta instanţei supreme, Cristina Tarcea, declara, în 6 ianuarie, la finalul şedinţei de plen a CSM, că este de acord cu îmbunătăţirea legii răspunderii magistraţilor, numai dacă se propune o lege a răspunderii parlamentarilor şi una a răspunderii Guvernului.

"Eu, personal, nu am nimic împotriva unei legi a răspunderii magistraţilor, dacă este necesar poate fi îmbunătăţită, dar în limita dispoziţiilor constituţionale. Dar, în acelaşi timp, nu pot să nu remarc faptul că, aşa cum există o lege a răspunderii magistraţilor, trebuie să existe o lege a răspunderii Legislativului şi o lege a răspunderii Executivului. În ultimă instanţă, judecătorii nu fac altceva decât să aplice legi pe care Parlamentul le aprobă. Dacă legea nu e suficient de clară sau de previzibilă, desigur, aplicarea legii va fi în consecinţă”, a spus Cristina Tracea.

Şi procurorul general al României, Augustin Lazăr, a spus că, în acest moment, răspunderea magistraţilor este reglementată atât în Constituţie, cât şi în alte legi, nefiind o urgenţă modificarea ei.