Critici aduse Statutului poliţistului: Va ajunge să pună cetăţeanul să facă mersul piticului

Sindicatele poliţiştilor şi organizaţiile non-guvernamentale au avut păreri împărţite în cadrul dezbaterii referitoare la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice organizate luni, de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Dacă Alianţa pentru combaterea abuzurilor a susţinut că prin noul proiect de lege i se dă poliţistului o autoritate mult prea mare, putând, prin anumite măsuri, să-l umilească pe cetăţean, unele sindicate sunt de părere că legea este făcută în favoarea cetăţeanului şi nu pentru a întări autoritatea organelor de ordine publică. Pe de altă parte, APADOR-CH şi Active Watch susţin pachetul legislativ, cu doar câteva observaţii referitoare la formularea unor termeni vagi, care ar putea crea probleme în aplicarea legii.

La dezbaterea organizată luni de Ministerul de Interne au participat atât sindicate ale poliţiştilor, cât şi ONG-uri. Discuţiile pe marginea proiectului de lege privind statutul poliţistului au fost aprinse, durând mai bine de trei ore.

Alianţa pentru combaterea abuzurilor este de părere că prin acest pachet legislativ i se dă poliţistului o autoritate prea mare, iar unele măsuri se suprapun cu prevederile Codului penal.

„I se dă poliţistului o putere foarte mare. Ajunge să facă foarte multe lucruri, de la a pune cetăţeanul să facă mersul piticului, până la a-i intra în casă fără mandat şi a-l da afară ca să securizeze locul. Sunt lucruri grave, suprapuneri peste lucruri prevăzute în Codul Penal. Se întâmplă nişte fenomene ciudate. Poliţistul, printr-o baghetă magică, transformă contravenţia în infracţiune. Avem o struţo-cămilă juridică. Nu se poate aşa ceva. Mai avem o struţo-cămilă, la jignirea poliţistului”, spune Codruţ Feher, membru al Alianţei

El consideră că a-i impune unui cetăţean să adopte o poziţie inofensivă este umilitor pentru oamenii care nu reprezintă un pericol şi i se pare ridicol ca un refuz să fie interpretat ca o intenţie de a-i face rău poliţistului.

„Ăsta este ridicolul situaţiei, dacă refuzi să faci ce spune poliţistul, este interpretat ca o intenţie de a-l strânge de gât. Asta mi se pare o aberaţie cumplită”, a subliniat Feher.

Sindicatele poliţiştilor au, însă, o părere diferită, spunând că proiectul de lege este de fapt creat pentru cetăţeni, „nu pentru a transforma poliţiştii în supereroi”.

„Să nu uităm că există poliţişti care au ajuns să nu mai aplice legea de teama consecinţelor. Protecţia poliţiştilor este acum inexistentă. Autoritatea poliţistului este ştirbită nu din cauza legii, ci din cauza lipsei efectelor ei. Noi putem modifica legea, dar când poliţiştii sunt măcelăriţi, iar infractorii rămân liberi, există o problemă. Susţinem acest pachet legislativ, dar considerăm că este prea puţin. (...) Acum, dacă înjuri un poliţist, este contravenţie. Dacă e invers, e purtare abuzivă. Adică balanţa este înclinată în favoarea cetăţeanului”, a spus liderul Sindicatului Europol, Cosmin Andreica.

La rândul său, liderul Pro Lex, Vasile Lincu, a spus că proiectul de lege nu va rezolva lipsa autorităţii poliţistului, dând exemplu o măsură prevăzută în proiect referitoare la faptele antisociale, care spune că refuzul în repetate rânduri de a înceta deranjarea liniştea va fi pedepsit cu închisoarea.

„Avem cazuri în care poliţiştii au fost sesizaţi să meargă la intervenţie, au aplicat contravenţia şi au aplecat fără să se schimbe nimic. Cetăţenii aveau impresia că poliţia a căzut la înţelegere cu cei care încălcau legea şi nu au rezolvat nimic. Nu rezolvăm o problemă concretă, mă refer la faptele antisociale. Dar daca nu deschide uşa ce se întâmplă?”, a întrebat liderul sindical în cadrul dezbaterii.

În acelaşi timp, APADOR-CH şi Active Watch sunt de părere că proiectul de lege este unul bun, util, pentru că duce la restabilirea relaţiei de încredere dintre cetăţean şi poliţist şi creează un echilibru între cei doi, însă tot mai există câteva puncte de lămurit, în sensul că unele expresii sau formulări sunt prea vagi sau măsurile se suprapun cu prevederile Codului Penal.

„Avem în continuare puncte pe care le considerăm critice. Referitor la jigniri, articolul este formulat prea vag. Atrag atenţia că există în Codul penal ultrajul – mă refer la ameninţare, nu la expresii. Iar sintagma "gesturi ofensatoare" este şi mai vagă. Trebuie să sancţionăm gradual aceste fapte şi să nu ajungem la infracţiune brusc de la fapte minore”, a explicat reprezentantul APADOR-CH.

Referitor la posibila pedeapsă cu închisoarea în cazul folosirii cuvintelor sau expresiilor jignitoare sau obscene, în public, împotriva unui organ de urmărire penală sau de ordine publică, aflat în timpul lucrului, Active Watch a atras atenţia că nu ar trebui ca cineva să facă închisoare pentru cuvinte, mai ales că acestea pot fi interpretate subiectiv. La fel şi în cazul gesturilor ce pot fi obscene sau nu, în funcţie de contextul în care sunt făcute.

„Libertatea de exprimare trebuie considerată ca un drept fundamental. Noi considerăm că pentru cuvinte nu ar trebui să facem închisoare. Nu suntem de acord cu pedepsea cu închisoarea pentru cuvinte. Pentru ultrajul verbal, aici există lectura subiectivă, iar riscul pentru abuz este uriaş. (...) Am avut prilejul să dezbatem juridic semnificaţia unui gest. Nu e un gest obscen, ci de supărare, iar contextualizarea este şi ea foarte importantă. Legea este susţinută de noi, pentru că este utilă, dar cu precauţia de a păstra echilibrul”, a spus Mircea Toma, de la Active Watch.

Ce prevede proiectul

Potrivit proiectului de lege, va fi incriminată încălcarea repetată a legii, prin ignorarea avertismentelor poliţiei, fiind vizate faptele antisociale, care creează disconfort social. Legislaţia actuală prevede sancţionarea contravenţională, prin amenzi cuprinse între 200 şi 1.500 de lei, însă prin acest proiect de lege se propune ca repetarea faptei sau refuzul de a înceta după ce poliţistul a dat mai multe avertizări sau amenzi să fie infracţiune şi să se pedepsească cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

„Uneori, astfel de evenimente sunt organizate cu bună ştiinţă, apreciindu-se că este preferabilă amenda în locul identificării unor locaţii adecvate pentru astfel de activităţi; în unele cazuri, cei vizaţi propun chiar aplicarea amenzilor până la epuizarea chitanţierului, pentru a putea continua evenimentul fără a mai fi deranjaţi de organele de aplicare a legii”, scrie MAI în expunerea de motive.

Iniţiatorii proiectului spun că faptele prevăzute de Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice vor fi în continuare sancţionate contravenţonal, iar aplicarea amenzii sau avertismentului va fi instrumentul principal de restabilire a ordinii publice, însă consideră că repetarea sau refuzul de a înceta săvârşirea faptelor după avertizările poliţistului trebuie să aibă măsuri mai drastice, de natură penală.

Tot infracţiune ar putea deveni şi împiedicarea poliţistului de a legitima sau a conduce o persoană la sediul poliţiei, fapta fiind pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

„Întâlnim situaţii în care anumite persoane, deşi nu fac obiectul unor măsuri poliţieneşti, ci doar asistă (din curiozitate sau datorită conjuncturii) la acestea, împiedică luarea unor astfel de măsuri faţă de persoana vizată. Aplicarea unei amenzi contravenţionale împotriva celor care împiedică organele de ordine publică să legitimeze sau să conducă o persoană la sediul poliţiei se dovedeşte a fi ineficientă”, explică iniţiatorii proiectului.

Va fi considerată infracţiune şi folosirea cuvintelor sau expresiilor jignitoare sau obscene, în public, împotriva unui organ de urmărire penală sau de ordine publică, aflat în timpul lucrului, fapta fiind pedepsită cu amendă sau cu închisoare de la 3 luni la un an.

În acelaşi timp, dacă poliţistul are un astfel de comportament jignitor, este purtare abuzivă şi intră sub incidenteţa Codului penal.

Pentru toate cele trei infracţiuni propuse se aplică mai întâi condiţia avertizării, se mai arată în proiect. Astfel, înainte de aplicarea pedepsei, poliţistul va avea obligaţia de a avertiza persoana repsectivă prin cuvintele „Acţiunea dumneavoastră este ilegală, continaurea acesteia atrage răspunderea penală, potrivit legii”.

În plus, vor fi majorate limitele amenzii pentru refuzul persoanei de a se legitima, de la 100 – 500 de lei la 500 – 1.500 de lei, cu motivaţia că acest refuz al cetăţenilor determină autorităţile statului la un consum de resurse suplimentare şi creează o problemă de eficienţă operaţională a activităţii poliţiei.

De asemenea, sunt clarificate câteva dintre obligaţiile poliţistului, fiind prezentate în cuprinsul actului normativ şi activităţile de negociere, asigurarea intervenţiei pentru eliberarea persoanelor sechestrate sau răpite, imobilizarea persoanelor care folosesc arme de foc sau alte mijloace care pot pune în pericol viaţa persoanei şi asigurarea ripostei imediate ca reacţie la un act de terorism iminent sau în desfăşurare

MAI explică faptul că, deşi Poliţia Română îndeplineşte astfel de misiuni şi în prezent, era necesară menţionarea lor în lege.

Un alt articol din lege prevede ca, pe lângă protecţia magistraţilor şi a familiilor lor, Poliţia Română să asigure şi protecţia poliţiştilor, demnitarilor cu atribuţii în domeniul afacerilor interne şi a familiilor acestora, precum şi a conducătorilor autorităţilor străine cu atribuţii în domeniul afacerilor interne sau justiţiei, aflaţi în România în vizite oficiale sau în misiune.

În ceea ce priveşte dreptul poliţistului de a legitima o persoană şi de a o conduce la sediul poliţiei, legislaţia actuală nu enumeră explicit şi detaliat situaţiile în care se justifică o astfel de măsură, astfel că se propune introducerea acestora în noul text: dacă încalcă legea sau există suspiciuni ca se pregăteşte să facă asta, dacă există suspiciuni că a fost prezentă la locul în care a fost săvârşită o faptă ilegală sau ştie ceva despre asta, dacă persoana respectivă solicită sprijinul sau intervenţia organelor de poliţiei, dacă descrierea acesteia se potriveşte cu a unei persoane căutate de poliţie sau deţine bunuri a căror descriere se potriveşte cu cele căutate de poliţie. În plus, persoana legitimată va avea dreptul de a fi informată verbal de către poliţist cu privire la motivul legitimării. În cazul în care legitimarea nu a putut fi făcută pe baza actelor de indentitate, poliţistul va avea dreptul să fotografieze persoana respectivă şi să îi ia amprentele, chiar fără consimţământul persoanei.

O altă măsură propusă este ca persoana care este dusă la secţie pentru verificare să poată pleca după 24 de ore chiar dacă nu i-a fost stabilită identitatea şi va avea dreptul de a fi informată cu privire la motivele conducerii la secţie, de a formula contestaţie împotriva dispunerii măsurii, de a fi asistată de un avocat, de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane cu privire la măsura luată, ori a reprezentanţilor diplomatici ai statului de provenienţă în cazul cetăţenilor străini sau de a fi consultată de un medic. În cazul minorilor sau persoanelor lipsite de capacitate de exercţiu, poliţistul are obligaţia de a informa reprezentantul legal cu privire la măsura luată şi de a nu lua declaraţii de la acestea.

De asemenea, poliţistul va avea şi obligaţia de a întocmi un raport scris care se înregistrează în evidenţele unităţii de poliţie. O copie a acestui raport va fi oferit persoanei în cauză sau reprezentantului legal. Raportul trebuie să conţină motivele conducerii persoanei la secţie, măsurile realizate cu această ocazie, modalitatea de exercitare a drepturilor ca urmare a aducerii la cunoştinţă, rezultatul controlului corporal, al bagajelor şi al vehiculelor, dacă au fost utilizate mijloace de constrângere, prezenţa unor urme vizibile de violenţă la momentul legitimării şi al finalizării verificărilor, ora începerii şi finalizării verificării situaţiei persoanei şi luării măsurilor legale.

„Prin aceasta, se urmăreşte eliminarea oricărei conduite arbitrare din partea poliţistului, dar şi crearea unui instrument de protecţie a acestuia, împotriva unor reclamaţii abuzive. (...) Având în vedere că măsura conducerii la sediul poliţiei poate fi luată pentru 12 sau cel mult 24 de ore, obligaţia poliţistului de a detalia măsurile realizate cu această ocazie reprezintă un element important pe baza căruia se va putea verifica dacă există o justificare a perioadei petrecute de persoană la sediul poliţiei. Doar o verificare a identităţii persoanei în bazele de date nu va putea justifica prezenţa persoanei la sediul poliţiei până la limita maximă prevăzută de lege”, se arată în expunerea de motive.

Proiectul de lege mai prevede că poliţistul are dreptul să folosească forţa fizică, procedee de autoapărare sau lovituri, cătuşe sau alte mijloace adecvate de imobilizare, mijloace neletale, precum arme cu bile de cauciuc sau dispozitive cu electroşocuri, arme albe şi de foc, mijloace adecvate sau, după caz, vehicule, pentru oprirea forţată, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spaţii închise în care se găsesc persoane şi bunuri, ori pentru înlăturarea unor obstacole, însă toate acestea se fac după avertizarea prealabilă asupra utilizării acestora şi după acordarea timpului necesar persoanei pentru a se conforma solicitărilor, după o „piramidă a pericolului”.

Astfel, o rezistenţă pasivă a cetăţeanului va determina utilizarea forţei fizice a poliţistului, o rezistenţă activă va determina folosirea tehnicilor de autoapărare şi lovituri, dacă este agresiv şi produce vătămări corporale vor fi utilizate mijloacele neletale, iar un comportament agresiv extrem va necesita implicit utilizarea armelor de foc.

În ceea ce priveşte exercitarea obligaţiei de a înlătura pericolele, poliţistul va avea dreptul de a pătrunde într-o locuinţă sau în orice alt spaţiu delimitat fără mandat, dacă sunt indicii că în locuinţă există o persoană în pericol, autorul unei infracţiuni flagrante comisă prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante, prin violenţă, ori de către o persoană mascată sau deghizată sau se află autorul unui act terorist.

Cu toate acestea, înainte de a pătrunde, poliţistul are obligaţia de a raporta despre aceasta, iar după înlăturarea pericolului ori prinderea autorului infracţiunii, trebuie să iasă din spaţiul respectiv fără a face percheziţii. De asemenea, poliţistul va realiza, la final, un raport scris, pecare, la cerere, îl oferă în copie persoanelor cărora le aparţine sau care folosesc spaţiul.

Acţiunile poliţistului vor putea fi înregistrate cu mijloacele audio-video sau foto din dotare, fără consimţământul persoanelor, mai prevede proiectul de lege.

Un text nou introdus în urma observaţiilor formulate în cadrul procedurii de transparenţă decizională se referă la obligaţia poliţistului de a se identifica. Astfel poliţistul va trebui să îşi facă cunoscută calitatea, în prealabil, calitatea: dacă este în uniformă, prein prezentarea verbală a numelui şi a unităţii de poliţie din care face parte, dacă este îmbrăcat civil, prin prezentarea numelui, a unităţii de poliţie din care face parte şi a legitimaţiei de serviciu sau a insignei. Excepţie fac situaţiile în care siguranţa poliţistului sau rezultatul intervenţiei sunt periclitate. Poliţistul îşi va face cunoscută calitatea imediat ce acest lucru este posibil, iar intervenţia se va face prin anunţare: „Poliţia!”.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice a fost pus în dezbatere publică în 2 noiembrie pentru 20 de zile, termenul fiind ulterior prelungit, fiind preluate multe dintre observaţiile APADOR-CH, unul dintre contestatari, care avertiza că unele dintre propunerile de modificare a legilor în domeniul ordinii şi siguranţei publice favorizează abuzurile.

Sursa: news.ro