Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a emis o adeverinţă de necolaborare cu Securitate în cazul sociologului Mircea Kivu, după ce a constatat că notele sale informative „nu fac referire la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist”.
Conform adeverinţei CNSAS, Mircea Kivu este titularul unui dosar fond reţea, iar în perioada 1983 - 1985 a fost urmărit deoarece „a fost semnalat ca adept al grupării filosofico - religioase Krisnamurti”.
„Ulterior, a fost recrutat cu scopul încadrării informative a unor persoane cu concepţii mistico-filosofice orientale; la data de 11.01.1985, a semnat un Angajament, preluând numele conspirativ Mihai”, se arată în adeverinţa emisă de CNSAS în 19 mai şi publicată săptămâna trecută pe site-ul instituţiei, potrivit News.ro.
Consiliul precizează că a descoperit în arhive două note informative dactilografiate şi semnate tot dactilo cu numele conspirativ Mihai. „Sursa are următoarele relaţii mai apropiate: În ţară - C.R./.../P.S./.../A.T.M/; în străinătate: C.D.A. New York, B.A. - Los Angeles SUA; S.S Haifa, Israel; L.S.Boston – SUA”.
O a doua notă, semnată dactilo cu numele conspirativ "Mihai” priveşte o anume G.G.
„A absolvit în anul 1978 secţia de sociologie a Facultăţii de istorie şi filosofie a Universităţii Bucureşti. După absolvire, a lucrat că sociolog la întreprinderea bucureşteană Metaloglobus. (...) S-a căsătorit în anul 1977 cu G.N. , pe atunci sociolog la Centrului de Cercetări al Universităţii Bucureşti, pe care l-a cunoscut cu ocazia uneia din practicile profesionale organizate de facultate. Au doi copii. G.N. a absolvit facultatea în 1972, fiind un student foarte bun, preşedinte al Consiliului ASC din facultate /.../s-a preocupat intens de studierea din punct de vedere sociologic a comunităţilor de ţigani. În anii 1973- 1975 a încercat să se integreze într-o asemenea comunitate (şatră), în scopul de a-i cunoaşte mai îndeaproape modul de viaţă, mentalitatea, obiceiurile. (...) Din câte ştiu, nu a publicat rezultate ale ale studiilor pe care le-a intreprinsn în acest domeniu , cel mult ca rapoarte de cercetare redactate în cadrul centrului de cercetări sociologice”, se arată în a doua notă informativă dată Securităţii de către Mircea Kivu.
Ce condiții trebuiau îndeplinite pentru a fi informator al Securității
CNSAS explică în adeverinţă ce condiţii legale trebuie să îndeplinească un informator sau un lucrător al fostei Securităţi pentru a fi declarat colaborator.
Potrivit OG nr. 24/2008, „calitatea de colaborator al Securităţii nu poate fi reţinută decât în privinţa persoanelor care au furnizat informaţii prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Documentele citate în cuprinsul acestei prezenţei adeverinţe nu fac referire la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. Ţinând seama de faptul că cele două condiţii sunt cumulative şi nu alternative, iar în speţă este îndeplinită numai cea de-a două condiţie, persoanei verificate nu i se poate reţine calitatea de colaborator al Securităţii”, se arată în adeverinţa emisă pe numele lui Mircea Kivu.
„Nu am primit niciodată bani sau alte foloase în schimbul notelor informative. După un an, am cerut să fac o vizită în Franţa, la rudele care se stabiliseră acolo, dar cererea mi-a fost refuzată. De ce nu am spus toate acestea mai devreme? Grea întrebare. Cred că aş fi vrut să uit acest episod, de care îmi e ruşine. Dacă asta contează, nu am afirmat niciodată că nu am fost colaborator al Securităţii. În ce măsură am făcut poliţie politică? Eu îndrăznesc să cred că nimeni nu a avut de suferit de pe urma notelor informative scrise de mine. Dar nu pot fi sigur că aşa este. Ştiam că CNSAS desfăşoară o investigaţie în privinţa mea, dar nu ştiu nimic despre o eventuală decizie care ar fi rezultat din această investigaţie. Un asemenea document nu mi-a fost adus la cunoştinţă”, a arătat Mircea Kivu pe Facebook.
Contactat, luni, de News.ro, sociologul a spus că „cele declarate rămân valabile”, nedorind să mai facă alte precizări. Dezvăluirile sunt făcute după ce Sabin Orcan, directorul editorial al ziarului România liberă, a scris pe reţeaua de socializare că a întrerupt colaborarea cu sociologul din cauza acestei „pete biografice”.