Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat marţi că va insista să aibă o discuţie cu Kelemen Hunor, după ce liderul deputaților UDMR și-a încheiat discursul de la şedinţa reunită a plenului Parlamentului dedicată Zilei Naţionale a României cu urarea "Vă urez la mulți ani!". "Cu alte cuvinte, dânsul nu era român", a spus Ciolacu.
"Nu am avut această discuţie. Eu voi insista în continuare să am această discuţie cu domnul Kelemen Hunor. Nu mi se pare corect ca liderul de grup al UDMR, la data de 1 Decembrie, să îţi termini discursul spunând 'vă urez la mulţi ani'. Cu alte cuvinte, dânsul nu era român. Eu ştiu că are paşaport în care scrie - cetăţenia română, etnia este cu totul altceva", a spus Ciolacu, la Palatul Parlamentului, întrebat dacă în cadrul coaliţiei de guvernare s-a discutat despre acest subiect.
Liderul deputaţilor Uniunii Democrate Maghiare din România, Csoma Botond, a declarat în plenul comun al Parlamentului că viitorul este comun cu cel al românilor în ţara noastră şi este partener în conceptualizarea şi implementarea acelor proiecte de ţară care îmbunătăţesc viaţa de zi cu zi a cetăţenilor acestui stat, indiferent de etnie.
"De-a lungul istoriei au fost multe cazuri când nu ne-am aflat de aceeaşi parte a baricadei. În ciuda acestui fapt, nu se poate admite o viziune de tip exclusivist-reducţionist care reduce raporturile româno-maghiare la un conflict permanent şi care contribuie în acest mod la perpetuarea imaginii de duşman, afectând grav relaţiile interetnice. Plecând de la exemplul reconcilierii franco-germane, diferite comunităţi ar trebui să se bucure de dreptul de a avea o abordare şi interpretare proprie a unor evenimente istorice, fără ca acest fapt să determine indignare şi să genereze teste de loialitate aplicate acelei comunităţi de către o parte a societăţii", a afirmat Csoma Botond, la şedinţa solemnă a plenului reunit al Parlamentului, consacrată Zilei Naţionale a României.
El a subliniat că "liderii politici şi religioşi ai românilor ardeleni ştiau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci şi unguresc, săsesc şi evreiesc, şi acest lucru s-a reflectat şi în textul Declaraţiei de la Alba Iulia".
"Mulţi dintre aceşti lideri care contribuiseră la realizarea Unirii au murit în anii '50 în temniţele comuniste, dar ne-au lăsat moştenire o Declaraţie care ar putea să ne ghideze în viitor şi să ne determine să acţionăm ca un singur organism, dar ale cărui organe necesită o atenţie diferenţiată, specială, în vederea funcţionării optime a întregii entităţi", a spus Csoma Botond.
La acest moment al discursului său, deputatul a fost întrerupt din sală de senatoarea neafiliată Diana Şoşoacă, aceasta adresându-i mai multe invective, motiv pentru care a fost necesară intervenţia preşedintelui de şedinţă, Marcel Ciolacu.
Editor : D.D.
