Cine elimină stâlpii sluți de pe plaiurile mioritice

Lăudate de ambasadele occidentale, căutate de turiști, oaze de liniște și de peisaje mirifice, satele românești sunt sluțite de coloanele nesfârșite de stâlpi de curent, întinse fără nicio teamă privind eventualul impact vizual, de cabluri care atârnă de stâlpi și transformatoare amplasate cu larghețe.

Gropile, stâlpi căzuți ce urmează a fi înlocuiți, cablurile atârnând și punctele de transformare suspendate la metri deasupra solului sunt imaginile cu care sunt deseori întâmpinați în satele turistice cei veniți să scape de amprenta orașului.

Problema nu are soluție în România, însă în alte țările este privită cu seriozitate. Acum 10 ani Marea Britanie a demarat un program amplu ce are ca scop îngroparea a zeci - sute de kilometri de linii de înaltă tensiune și dezafectarea stâlpilor pe care acestea erau amplasate acestea. Administrațiile locale pot face propuneri în acest sens către UK Power Networks, operatorul de distribuție din zona centrală, estică și sud-estică a Marii Britanii.

National Grid operatorul național britanic de transport, echivalentul companiei Transelectrica din România, a anunțat la rândul lui, în 2005, un plan de investiții cifrat la 500 de milioane de lire sterline destinat mutării a 571 kilometri de rețele de înaltă tensiune în opt parcuri naționale Fiecare pilon a adăugat șapte milioane de lire la factura plătită de britanici.

Mii de kilometri către est, în România, prezența stâlpilor cenușii pare firească. Mutarea lor în subteran este subiect de dispută, fără soluție însă, între Administrațiile Parcurilor Naționale, regiile de distribuție de electricitate, arhitecți și, nu în ultimul rând, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie. Ultima este entitatea care aprobă planurile de investiții ale regiilor și eventualele creșteri de tarife rezultate din aceste operațiuni.

Una dintre zonele a căror frumusețe este masacrată de stâlpi este Parcul Național Piatra Craiului (PC), zonă ce cuprinde mai multe sate de munte precum Moieciu de Sus, Șirnea, Măgura, Peștera. Aici Electrica Transilvania Sud are în derulare un proiect amplu de modernizare a rețelelor de alimentare cu electricitate. Administrația Parcului Național Piatra Craiului este legată de mâini în cazul lucrărilor efectuate de operatorul de distribuție.

Administrația are realizat inclusiv un pliant în care recomandă celor care vor să își construiască o casă cum trebuie să fie aceasta pentru a fi respectată tradiția locului. Pliantul nu uită să recomande unghiul de înclinare a acoperișurilor, materialele ce pot fi folosite, dimensiunile ferestrelor. Tot ce se construiește aici trebuie să aibă avizul Parcului cu rol estetic. În cazul stâlpilor care brăzdează satul și a transformatoarelor agățate de vârful stâlpilor, parcul PC are mâinile legate.

Transformatoare cu acoperiș din țiglă ceramică

Administrația PC spune că a încercat fără succes să convingă Electrica Transilvania Sud să își îngroape rețeaua. Nu a reușit. ”Administrația Parcului Național Piatra Craiului a avut în vedere aceste aspecte, pe care le cunoaștem, aducând la cunoștința SDE Transilvania Sud această problemă. S-a discutat cu SDE Transilvania Sud prin proiectanții care au întocmit documentațiile tehnice, răspunsurile din partea dânșilor fiind negative, motivele ținând de nerentabilitatea investiției”, spune oficialii parcului.

Potrivit lor legea obligă un operator de distribuție să își îngroape cablurile doar în cazul rețelelor noi, nu și a modernizărilor. ”Când am solicitat ca modernizările să se realizeze subteran răspunsul a fost în acest caz că se va renunța complet la lucrarea de modernizare datorită nerentabilității, zona deservită având un număr relativ mic de locuințe”, spune administrația PC. Atunci s-a preferat modernizarea. Am pus pe primul loc primul loc condițiile de trai ale comunității locale care va beneficia de un grad sporit de siguranță în alimentarea cu energie electrică”.
Singurul remediu a fost găsirea amplasamentelor potrivite pentru elementele investiției și soluții de integrare în peisaj printre care alegerea unor învelitori din țiglă ceramică.

De ce operatorii refuză îngroparea rețelelor

Operatorul în cauză, Electrica Transilvania Sud, spune că respectă integral legislația în vigoare. ”În ceea ce privește înlocuirea rețelelor aeriene cu rețele subterane, menționăm că, în conformitate cu Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 art. 44, reţelele electrice de distribuţie se dezvoltă pe baza principiilor de eficienţă economică, cu respectarea planurilor de urbanism, a dreptului de proprietate, a protecţiei mediului, a sănătăţii şi vieţii persoanelor şi cu economisirea energiei, conform normelor tehnice şi de siguranţă cuprinse în reglementările tehnice în vigoare.

Pentru adoptarea unor soluții cât mai eficiente, echipamentele tehnice pot fi amplasate pe domeniul public, în zone intravilane în variantele constructive subterană sau supraterană, fără afectarea circulației publice, cu respectarea reglementărilor tehnice aplicabile și a condițiilor tehnice standardizate în vigoare privind amplasarea rețelelor edilitare.

Modificarea și deviația instalațiilor de distribuție existente (inclusiv mutarea stâlpilor sau trecerea de la Linie Electrică Aeriană la Linie Electrică Subterană) nu constituie un obiectiv în sine, acestea realizându-se atunci când este necesar, la solicitarea utilizatorilor, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare: Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 și Ordinul nr. 25/2016 privind aprobarea Metodologiei pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de reţea și Ordinul nr. 59/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public.

În realizarea lucrărilor de investiții, Operatorii de Distribuție din cadrul Grupului Electrica respectă legislația în vigoare și cerințele prevăzute în Certificatele de Urbanism și Autorizațiile de Construire emise de autoritățile competente pentru fiecare lucrare.

Fiind o activitate reglementată, planificarea și realizarea investițiilor în activitatea de distribuție a energiei electrice trebuie să respecte cerințele impuse de cadrul de reglementare”, sună răspunsul oficial.

Mai multe clarificări vin neoficial de responsabili în domeniu, sub protecția anonimatului. Modernizarea rețelelor însoțită de îngroparea acestora este mai scumpă decât varianta modernizării lor la suprafață. Dacă ar fi îngropate ar apărea costuri suplimentare care ar trebui recunoscute în prețurile practicate de Electrica. Ori, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), entitatea care aprobă anual planurile de investiții ale operatorilor de distribuție, dar și tarifele practicate de aceștia, nu este de acord cu majorările de tarife care ar rezulta din îngroparea rețelelor.

Un studiu făcut în Marea Britanie în urmă cu șase ani indica costuri de 4-5 ori mai mari de realizare a unei rețele de înaltă tensiune dacă aceasta era îngropată față de soluția clasică, de realizarea a acestora la suprafață.

Arhitecții avertizează

Problema stâlpilor care brăzdează peisajele rurale este privită diferit, inclusiv de arhitecți. Acești stâlpi de înaltă tensiune, dacă apar într-o fotografie, depreciază valoarea estetică cu 100%. Există locuri extrem de importante turistic, decăzute doar că pentru că pe acolo trece o rețea electrică ce distruge peisajul, spune Serban Sturdza, președintele ordinului Arhitecților din România, filiala București.

Arhitectul Raluca Munteanu crede că însă nu aceasta este principala problemă a satului românesc. Mai importantă este problema extinderii satului în extravilan, în urma planurilor generale de urbanism întocmite de primării și cea a lipsei infrastructurilor de apă, canalizare, drumuri.