Institutelor de cercetare din România li se oferă acum o șansă de a contribui cu idei și soluții pentru criza climatică. Proiectele și strategiile recente arată o deschidere mai mare pentru inovație și colaborare. De exemplu, Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027 are obiective clare de a sprijini decarbonizarea și inițiativele sustenabile, ceea ce duce la investiții mai mari în tehnologii verzi și parteneriate internaționale, sprijinind cercetătorii români în găsirea de soluții pentru adaptarea la schimbările climatice.
Un bun exemplu este Climate Paths, un proiect ce creează punți între institutele de cercetare și sectorul privat, facilitând proiecte de cercetare aplicată ce pot aduce un impact direct asupra societății. Cu sprijin din partea Norvegiei, acest program înseamnă un forum cu peste 200 de participanți și 90 de institute de cercetare din România, Norvegia, Belgia și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, o vizită în Norvegia pentru a prelua bunele practici din experiența norvegiană în domeniul tranziției verzi și a transferului tehnologic sustenabil și un ghid de bune practici cu cele mai eficiente și inovatoare soluții din domeniul tranziției verzi, oferind un instrument valoros pentru factorii de decizie, cercetători și antreprenori.
De la tehnologii prietenoase cu mediul la politici de reducere a impactului climatic, Climate Paths își propune să transforme provocările de mediu în oportunități de cercetare aplicată cu impact real asupra comunităților. Am discutat cu doi dintre reprezentanții a două institute de cercetare ce au participat la cea de a doua zi a Forumului Soluțiilor Climatice care a reunit cercetători de top, lideri din mediul de afaceri, experți în sustenabilitate și reprezentanți ai guvernului pentru un schimb valoros de idei și expertiză, contribuind la dezvoltarea unui ghid de bune practici pentru viitor. Am aflat care sunt provocările acestora în fața schimbărilor climatice, ce soluțiile propun,dar și care este relevanța proiectelor colaborative pentru cercetarea climatică.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Provocările institutelor de cercetare în fața schimbărilor climatice
Sebastian Munteanu, cercetător la Centrul de Cercetări Tehnice Fundamentale şi Avansate, specializat în simularea și analiza curgerii fluidelor, subliniază că schimbările climatice au un impact major asupra managementului resurselor, generând efecte în cascadă în conexiunile apă-energie-materiale-alimente. Această dinamică complexă face ca institutele de cercetare să se confrunte cu provocări semnificative în adaptarea și implementarea soluțiilor inovatoare pentru a răspunde cerințelor tot mai mari de apă potabilă și energie, așa cum a demonstrat recent vizita sa la compania Aigües de Barcelona, unde schimbările climatice au redus drastic sursele tradiționale de apă.
Florin Timofte, de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, atrage atenția asupra efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice asupra ecosistemelor marine din Marea Neagră. Temperaturile ridicate ale apei au favorizat migrarea speciilor mediteraneene și au dus la apariția unor fenomene extreme, precum furtunile frecvente și ploile torențiale, care afectează stabilitatea ecosistemului marin. De asemenea, acidificarea apelor și modificările în curenții marini compromit lanțurile trofice, amplificând necesitatea unor studii aprofundate și a unei infrastructuri performante pentru a monitoriza aceste schimbări.
Soluții și exemple de bună practică
Producția și stocarea energiei regenerabile - Sebastian Munteanu explică faptul că programul REPowerEU are ca obiectiv creșterea producției de energie curată și diversificarea surselor de aprovizionare în Uniunea Europeană. Acesta stimulează instalarea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile, precum energia eoliană și solară. Pe măsură ce capacitățile de producție cresc, soluțiile de stocare devin esențiale pentru flexibilitatea sistemului energetic.
“Singura tehnologie fezabilă astăzi pentru stocarea unor capacitate mari de energiei (sute de MWh sau GWh) si care asigura compensarea lunară, sezonieră, multi-sezonieră, anuală si multi-anuală este acumularea prin pompaj. Exemplele de buna practica se găsesc in majoritatea tarilor din Europa (de exemplu Austria, Elveția, Republica Ceha, Lituania, Bulgaria) care au instalat centrale hidroelectrica cu acumulare prin pompaj pentru creșterea flexibilității și echilibrării sistemului energetic.”
În România, deși necesitatea unor astfel de centrale a fost discutată timp de peste 30 de ani, nu s-au realizat proiecte concrete în acest sens.
Gestionarea durabilă a resurselor marine - Florin Timofte subliniază că gestionarea resurselor marine este din ce în ce mai importantă în contextul schimbărilor climatice. Implementarea soluțiilor eficiente pentru Marea Neagră este esențială pentru protecția biodiversității. Zonele marine protejate, cum ar fi rețeaua Natura 2000 din România, necesită colaborarea între comunitățile locale, sectorul privat și autorități pentru o gestionare sustenabilă.
Politicile de pescuit bazate pe date științifice sunt necesare pentru prevenirea supraexploatării stocurilor de pește. Acvacultura sustenabilă poate reduce presiunea asupra pescuitului excesiv, iar reglementările stricte împotriva poluării marine sunt esențiale pentru protecția ecosistemelor.
“Implicarea comunităților locale, în special cele care depind de resursele marine pentru supraviețuire, joacă un rol esențial în gestionarea sustenabilă a acestora. Promovarea gestionării durabile a resurselor, împreună cu educația și conștientizarea publicului, pot contribui la protejarea pe termen lung a resurselor marine.”
Biotehnologia ca soluție inovatoare - Florin Timofte mai explică și faptul că biotehnologia oferă soluții inovatoare pentru protejarea ecosistemelor marine. Tehnicile de inginerie genetică pot ajuta la restaurarea habitatelor, iar organismele obținute astfel pot fi reintroduse în medii afectate. Biotehnologiile pot combate poluarea marină prin dezvoltarea organismelor capabile să degradeze poluanți, facilitând curățarea apelor. Habitatele marine, precum iarba de mare, au capacitatea de a stoca carbon, contribuind la reducerea efectelor schimbărilor climatice. Biotehnologia poate maximiza această capacitate, aducând beneficii ecologice semnificative.
Colaborarea cu mediul privat și comunitățile: parte din soluție
Colaborarea între mediul academic, sectorul privat și comunitățile locale este esențială pentru protejarea mediului marin și utilizarea sustenabilă a resurselor. Sebastian Munteanu subliniază importanța mecanismelor constructive de colaborare, care includ implicarea consultanților independenți din diverse domenii pentru a asigura transparența și respectarea standardelor în proiectele de infrastructură.
Florin Timofte accentuează rolul comunităților locale, care, având o înțelegere profundă a mediului, devin parteneri valoroși în colectarea de date prin inițiative de tip „Citizen Science”. Aceste colaborări nu doar îmbunătățesc calitatea datelor, ci și cresc conștientizarea comunităților despre importanța conservării resurselor marine.
Programele educaționale, precum „Școala Verde”, sunt cruciale pentru sensibilizarea tinerilor privind impactul schimbărilor climatice. Prin co-creare, cercetătorii și comunitățile pot dezvolta politici de conservare adaptate nevoilor locale, asigurând astfel o abordare integrată și sustenabilă în protecția mediului marin. Colaborarea dintre sectorul privat și comunități aduce beneficii economice și sociale, consolidând astfel angajamentul față de conservarea ecosistemelor.
Climate Paths: Impactul proiectelor colaborative pentru cercetarea climatică
Forumul Climate Paths, alături de alte platforme similare, joacă un rol esențial în sprijinirea instituțiilor de cercetare și în facilitarea colaborării între diverse părți interesate. Sebastian Munteanu spune că identificarea soluțiilor și tehnologiilor inovatoare din diferite domenii este vitală pentru dezvoltarea unor instrumente și metodologii eficiente, cum ar fi ghiduri de implementare.
Florin Timofte adaugă că aceste platforme facilitează accesul la resurse și schimbul de cunoștințe, promovând astfel o dezvoltare accelerată a soluțiilor inovatoare. Aceste inițiative sunt cruciale pentru integrarea rezultatelor cercetării în politicile publice, asigurând o abordare sustenabilă în protecția mediului marin și a Mării Negre. Impactul Climate Paths se reflectă în crearea unor cadre de acțiune comună care să răspundă provocărilor schimbărilor climatice, întărind astfel angajamentul față de conservarea ecosistemelor și promovând colaborarea activă între mediul academic, sectorul privat și comunități.
Proiectul Climate Paths: Metode Inovatoare pentru Reducerea Impactului Climatic și de Mediu, organizat de Social Innovation Solutions în parteneriat cu Cancelaria Prim-Ministrului României și Smart Innovation Norway, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian, operat de Innovation Norway, oferă oportunități de impact pentru cercetarea climatică din România. Prin facilitarea colaborării între experți români și norvegieni, reprezentanți ai guvernului, mediului academic și sectorului privat, proiectul urmărește dezvoltarea de politici publice și soluții inovatoare care să răspundă nevoilor specifice ale României.
Articol susținut de Social Innovation Solutions 
