Bechtel, în 10 ani: 52 km gata, 64 km parțial, plăți de 1,5 miliarde euro

În cei zece ani de prezență în România a firmei americane în România bugetul de stat a fost prejudiciat cu peste 500 de milioane de euro. Construiți au fost doar 52 de kilometri între Câmpia Turzii și Gilău, județul Cluj, la care se adaugă alți 64 de kilometri între Suplacu de Barcău și Borș, aduși însă la jumătate și care nu pot fi folosiți.

Ironia sorții. În anul 2013 în care americanii de la Bechtel trebuiau să termine toți cei 415 kilometri la care se angajaseră, contractul de realizare a autostrăzii Transilvania a fost reziliat. În zece ani ei au reușit să realizeze o cifră derizorie de cinci kilometri în medie pe an, cel mult opt kilometri dacă socotim și secțiunea neterminată.

Încă de la început proiectul pare a fi fost planificat fără cap. Contractul a fost împărțit în trei secțiuni numerotate de la 1 la 3 fiecare împărțită în câte două-trei loturi, notate de la a) la c). In total au fost opt loturi.

Absurd a fost faptul că alegerea lotului pe care lucrările urmau să înceapă pare-se că s-a făcut aleatoriu. Loturile nu erau începute în ordine, ci au fost alese loturi amplasate în diferite puncte ale autostrăzii. Astfel în loc să se plătească câte o organizare de șantier pentru două loturi învecinate s-a ajuns să fie achitate sume duble pentru organizări de șantie la loturi disparate. Totul a fost o ”optimizare” făcută de americani a contractului astfel încât orice scăpare a părții române, oricare nerespectare a prevederilor contractuale, lipsa surselor de finanțare de la buget să producă bani în conturile companiei americane.

Astfel s-a început cu lotul 2B Câmpia Turzii - Gilău și s-a continuat cu 3C aflat la capătul de vest al autostrăzii. În ordine lucrările s-a prevăzut să înceapă la 2B Câmpia Turzii Gilău (termen de începere iulie 2004), 3C Suplacu de Barcău - Borș (64 kilometri, iulie 2004), 3B Mihăești - Suplacu de Barcău (76 de kilometri, decembrie 2007), 3A Cluj - Mihăești (24 kilometri, martie 2008) , 1C Sighișoara - Ogra (56 kilometri, noiembrie 2009), 2A Ogra-Cluj (36 kilometri, noiembrie 2009), 1B Făgăraș - Sighișoara (52 kilometri, februarie 2010), 1A Cristian - Făgăraș (53 de kilometri, octombrie 2010). De observat alegerea haotică a loturilor, în condițiile în care primul lot 1B se afla la Brașov iar ultimul, respectiv 3C, era spre Borș.

Prima inaugurare a avut loc în 1 decembrie 2009. Au fost deschiși traficului primii 42 de kilometri de autostradă, ce legau Turda de Gilău (situat pe DN1/E60, la ieșirea Cluj Vest), această porțiune având și rolul de centură ocolitoare a municipiului Cluj. Un an mai târziu, la 13 noiembrie 2010, constructorul autostrăzii a finalizat ultimii 10 kilometri din tronsonul Câmpia Turzii-Gilău.

La acel moment Bechtel lucra și la lotul 3C de 64 de kilometri între Suplacu de Barcău–Borș. În data de 30 mai 2013 contractul cu firma americană Bechtel pentru tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău–Borș a fost reziliat, iar gradul de finalizare era atunci de 50,12%.

În total s-au plătit pe toate lucrările suma de 1,5 miliarde euro, deși s-a facut cam 20% din întreaga autostradă. Americanii au incasat 68% din banii estimați inițial. Se poate aprecia că în medie statul a plătit 20 de milioane de euro pe kilometru cam cât probabil ar costa un kilometru de autostradă pe Valea Prahovei sau pe Valea Oltului. Spre comparație, acum pentru nouă kilometri între Gilău și Nădășelu, firma Spedition UMB deținută de Dorinel Umbrărescu primește 258 milioane lei, adică 6,3 milioane euro pe kilometru fără TVA.

Citește aici despre pagubele stabilite de către Ministerul de Finanțe în contract.

Ceea ce trebuie să preocupe este faptul că lucrările aduse la jumătate pe cei 64 de kilometri, între Suplacu de Barcău și Borș, au fost părăsite de compania românească de stat în bătaia vântului, a ploilor, a înghețului. Neprotejate în ultimii patru ani, lucrările făcute, materialele depozitate s-au degradat. Acum vor trebui cheltuiet alte zeci de milioane de euro pentru refacerea structurilor de beton crăpate, armăturilor ruginite, daune ce nu apar încă în bilanțurile Ministerului de Finanțe.

Foto: eBihoreanul.ro. Lucrările au fost părăsite în apă și sunt ruginite.