Foto Aproape în fiecare zi un român cumpără o casă în Ungaria la un preț de 10 ori mai mic decât în România

În anul 2021, sute de români, în principal din Arad și Timișoara, au devenit proprietari în Ungaria. Casele, cu teren de sute, chiar mii de metri pătrați, sunt la un preț de chilipir. Încep de la 2.500 de euro și pot ajunge la 60.000 de euro, dar în acest ultim caz vorbim despre locuințe de lux. În principal, românii au achiziționat case în Ungaria la prețuri între 5000 și 10.000 de euro, cu teren și ultilități.

În România un apartament cu două camere, cu o suprafață de aproximativ 60 mp se apropie de 100.000 de euro. O casă în România este aproape imposibil de achiziționat de un român de rând, din cauza prețurilor foarte ridicate. Poate doar cu accesarea unui credit, îndatorându-se zeci de ani la bancă. Nu este de mirare că în 2021 a crescut semnificativ numărul românilor care s-au orientat către o casă la vecini, în Ungaria.

Arădenii şi-au îndreptat atenţia spre casele din localităţile ungare de la frontieră cu România imediat după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, în 2007, când astfel de achiziţii au devenit legal posibile. La vremea respectivă, în oraşul Bătania, aflat la doar şase kilometri de frontiera română, se găseau case şi cu 2.500 de euro. Între timp, preţurile au crescut, o dată cu interesul tot mai mare al arădenilor de a investi în aceste case ieftine, dar chiar şi acum se găsesc case cu preţuri pornind de la aproximativ 10.000 de euro, scrie Agerpres.

Casă cu teren de 4000 mp, la prețul de 5000 de euro

La câțiva kilometri de frontieră, în cel puțin două orașe ungurești, românii, de regulă, cei din Arad și Timișoara s-au făcut vecini în Ungaria. Cele mai multe case sunt în stare foarte bună. Proprietarii le-au abandonat și s-au mutat în alte zone din Ungaria pentru locuri de muncă. Aceasta fiind de altfel, singura problemă majoră din aceste orașe: lipsa locurilor de muncă. Dar românii care au ales să devină proprietari în Ungaria fac aproximativ o oră și jumătate pe drum, grație rețelei de autostrăzi de care dispune Ungaria.

”Cea mai ieftină casă pe care am vândut-o anul trecut a costat 5.000 de euro, în Dombegyhaz (5 km de frontieră - n.r.). Este în centrul localităţii, are 100 metri pătraţi utili, trei camere şi 4.000 de metri pătraţi de teren. În momentul de faţă, cea mai ieftină casă pe care o avem în portofoliu este la 9.000 de euro, la circa 7 km de de Variaşu Mic (localitate din Arad aflată la frontieră - n.r.), cu trei camere, utilităţi complete şi teren de 1.500 metri pătraţi”, a declarat pentru Bogdan Holocan, agent imobiliar în zona Banatului, potrivit Agerpres.

Un alt exemplu de casă ieftină disponibilă este în oraşul Bătania. Are două camere, baie, bucătărie, un teren de 1.500 de metri pătraţi şi costă 10.000 de euro.

"O astfel de casă costă cel puţin 25.000 euro în mediul rural din judeţul Arad, iar dacă e în municipiul Arad costă cel puţin 100.000 euro. Sigur, în estul Ungariei se găsesc şi case mai scumpe, dar acelea sunt amenajate lux. Avem în Bătania, chiar în centrul oraşului, o casă istorică pentru care proprietarul cere 60.000 de euro, cu suprafaţa locuibilă de 100 de metri pătraţi, garaj sub imobil, teren de 1.500 de metri pătraţi", spune agentul imobiliar din Arad.

Utilități la jumătate de preț față de România

Cel puțin 300 de case din orașele ungurești de la frontieră au fost vândute anul trecut românilor din vestul țării. Cei mai mulți continuă să lucreze în România și vin la proprietățile din Ungaria în week-end sau în vacanță. Alții s-au mutat cu totul.

"Ei spun că preţul locuinţelor i-a determinat să se mute peste graniţă, dar şi costul vieţii, pentru că acolo facturile la utilităţi sunt la jumătate faţă de cele de la noi", a mai declarat agentul imobiliar.

Unul dintre primii arădeni care au cumpărat case în Bătania este Vasile Blidar, din municipiul Arad. În ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană, când achiziţia de locuinţe în ţara vecină a devenit posibilă, familia Blidar a plătit 3.000 de euro pentru o casă în zona centrală a oraşului. Are suprafaţa locuibilă de 100 de metri pătraţi, un teren de 1.500 de metri pătraţi şi toate utilităţile.

Vasile Blidar spune că de atunci sute de români s-au mutat în Bătania, iar comunitatea locală i-a primit pe toţi foarte bine şi nu există neînţelegeri etnice.

"Noi am ales să cumpărăm casă în Bătania exact din motivele pentru care maghiarii au plecat de acolo, adică pentru că nu există industrie, şi, implicit, nu există poluare. Este linişte, aerul e curat. În Bătania sunt foarte mulţi români, dar o parte dintre ei nu s-au declarat la recensământ, pentru că îşi folosesc locuinţele doar la sfârşit de săptămână sau în vacanţe. (...) În 2020, în plină pandemie COVID-19 cu restricţii, nu am putut merge în Bătania timp de trei luni. Vecinii s-au organizat şi ne-au tuns cu rândul gazonul din faţa casei, pentru a nu rămâne neîngrijit. Când ne-am întors, au dat o petrecere în cinstea noastră", spune Vasile Blidar.

Monica Iuhasz, care şi-a cumpărat casă anul trecut tot în Bătania, spune că a decis să se mute în Ungaria în timpul pandemiei de COVID-19, când a început să lucreze de acasă.

"Stăteam în chirie în Arad şi plăteam 400 de euro pe lună. Am căutat să cumpărăm un apartament cu două camere, dar în Arad au ajuns să coste 80.000 de euro şi nu ne-am permis, mai ales că acum sunt condiţii de creditare dificile, aşa că am decis să ne mutăm în Bătania, unde am luat o casă mare cu 30.000 de euro. Suntem la 25 de minute de mers cu maşina de Arad (circa 26 kilometri - n.r.), dar nu e nevoie să călătoresc decât de două ori pe săptămână. Aici există şcoală şi grădiniţă românească, oraşul este drăguţ şi mă simt ca acasă, pentru că sunt foarte mulţi români. Am şi prieteni care stau aici de ani de zile şi ei m-au influenţat în luarea deciziei", a declarat Monica Iuhasz.

Datele recensământului din 2011 arată că în Ungaria există o comunitate formată din aproximativ 36.000 de români. Cei mai mulți sunt în localități apropiate graniţei cu România. În oraşul Gyula, de exemplu, învecinat cu localitatea arădeană Vărşand, locuind aproximativ 2.000 de români., iar în Bătania locuiesc aproximativ 1.000 de români, de trei ori mai mulţi faţă de anul 2007.

Editor : D.D.