Alianţa opoziţiei din Turcia a promis că va inversa multe dintre politicile preşedintelui Recep Tayyip Erdogan dacă acesta nu va mai fi ales în alegerile din 14 mai, inclusiv o revenire la o democraţie parlamentară şi la principii economice sănătoase, dar şi o schimbare majoră în politica externă, notează Reuters.
Luna trecută, Kemal Kilicdaroglu, candidatul prezidenţial al Alianţei Naţiunii, formată din şase partide de opoziţie, a dezvăluit programul pentru primele 100 de zile de guvernare. Promisiunile au inclus o gamă largă de măsuri - de la revenirea la ora de vară, reduceri de taxe şi asigurări la un sistem de recrutare bazat pe merit pentru toate angajările în sectorul public, scrie News.ro.
Reformele legislative și executive
Principala promisiune este o revenire la un sistem parlamentar, despre care alianţa spune că va fi „mai puternic” decât cel existent înainte de trecerea în 2018 la actualul sistem prezidenţial. Aceasta ar reinstaura funcţia de prim-ministru, care a fost abolită de Erdogan prin referendum în 2017, şi ar atribui preşedinţiei un rol „imparţial”, fără nicio responsabilitate politică.
Dreptul de veto al preşedintelui asupra legislaţiei şi de a emite decrete ar fi abolit.
Preşedintele ar urma să rupă legăturile cu orice partid politic, să servească doar un mandat de şapte ani şi, după aceea, să i se interzică să mai facă activ politică. Autoritatea parlamentului de a se retrage din acordurile internaţionale va fi inclusă în Constituţie. De asemenea, va avea mai multă autoritate în ceea ce priveşte planificarea bugetului guvernamental.
În administraţia publică, consiliile şi birourile aflate în subordinea Preşedinţiei ar urma să fie desfiinţate, iar atribuţiile acestora ar fi transferate ministerelor relevante.
Reformele economice
Alianţa Naţiunii a promis că va reduce inflaţia, care a ajuns la 44% în aprilie, la o singură cifră în termen de doi ani şi va restabili stabilitatea lirei, care a pierdut 80% din valoarea sa faţă de dolar în ultimii cinci ani.
Opoziţia vrea să asigure independenţa băncii centrale şi să renunţe la măsuri precum cea care permite cabinetului să selecteze guvernatorul. Va pregăti, de asemenea, o legislaţie care să permită parlamentului să adopte legi privind misiunea băncii centrale, independenţa operaţională şi numirile la nivel înalt.
Politicile care interferează cu un curs de schimb fluctuant ar lua sfârşit, inclusiv un sistem guvernamental ce protejează depozitele în lire împotriva deprecierii monedei.
Citește și: Erdogan anunţă creșteri salariale de 45% pentru sute de mii de angajaţi din sectorul public, cu câteva zile înainte de alegeri
Kilicdaroglu, care este profesor de economie, s-a angajat să reducă cheltuielile guvernamentale prin reducerea numărului de avioane folosite de preşedinţie, a numărului de vehicule folosite de funcţionarii publici şi prin vânzarea unor clădiri de stat.
Toate proiectele din cadrul parteneriatelor public-privat vor fi revizuite. Ar urma să fie revizuit şi proiectul centralei nucleare de la Akkuyu - deţinută de entităţi de stat turce şi ruseşti - şi să fie renegociate contractele de gaze naturale, reducând riscul de dependenţă de anumite ţări pentru importurile de gaze.
Politica externă
Kilicdaroglu va adopta sloganul „Pace acasă, pace în lume” ca piatră de temelie a politicii externe a Turciei. În timp ce promite să „lucreze pentru a finaliza procesul de aderare” pentru a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, opoziţia a promis că va revizui acordul privind refugiaţii încheiat de Turcia cu UE în 2016.
Relaţiile cu Statele Unite vor fi restabilite printr-un acord de încredere reciprocă. Opoziţia vrea să readucă Turcia în programul de avioane de luptă F-35. Turcia ar menţine, însă, relaţiile cu Rusia „cu înţelegerea faptului că ambele părţi sunt egale şi întărite de un dialog echilibrat şi constructiv”.
Reformele juridice
Cele şase partide de opoziţie s-au angajat să asigure independenţa sistemului judiciar, despre care criticii spun că Erdogan şi aliaţii săi se folosesc pentru a reprima disidenţa, o afirmaţie negată de guvern. Disponibilitatea judecătorilor de a respecta hotărârile Curţii Constituţionale şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului ar urma să fie luată în considerare la evaluarea promovărilor.
Judecătorii şi procurorii care provoacă încălcări ale drepturilor ce duc la amendarea Turciei în cele două instanţe ar urma să fie obligaţi să plătească amenda. Vor fi luate măsuri pentru a se asigura că instanţele pun rapid în aplicare hotărârile celor două instanţe supreme.
Consiliul judecătorilor şi procurorilor va fi reformat şi împărţit în două entităţi pentru mai multă responsabilitate şi transparenţă. Structura şi procesele de alegere pentru instanţele superioare, cum ar fi Curtea Constituţională, Curtea de Casaţie şi Consiliul de Stat, vor fi reformate.
Sistemul de justiţie se va asigura că detenţia preventivă este o excepţie, o măsură despre care criticii spun că este folosită în mod abuziv sub conducerea lui Erdogan. De asemenea, opoziţia promite că va consolida libertatea de exprimare şi va restabili dreptul de a organiza demonstraţii.
Citește și: De ce retragerea unui candidat marginal, cu trei zile înainte de alegeri, pune și mai mult în pericol șansa lui Erdogan de a câștiga
Editor : Marco Badea
