"Afectează orientarea strategică a României". Cea mai nouă campanie anti-fake news

Aproape 70% din dintre respondenţi unui sondaj Eurobarometru, realizat în 2018, consideră că au fost expuşi cel puţin o dată pe săptămână unor ştiri mincinoase sau care, în cel mai bun caz, prezintă realitatea în mod distorsionat. Iar 85% afirmă că propagarea acestui tip de informaţii reprezintă o problemă. În acest context, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a lansat un proiect  dedicat fenomentului fake news, un pericol care se simte tot mai confortabil şi în spaţiul public românesc.

"Ieşind din umbra totalitarismului, occidentul a intrat pe calea democraţiilor liberale, condamnând cenzura şi promovând libertăţile fundamentale ale omului. Libertatea permite, însă, coexistenţa duşmanilor acesteia, motiv pentru care nu suntem în totalitate feriţi de ameninţări hibride la adresa lucrurilor pe care le preţuim", arată Institutul pentru Politici Publice, care, încercând să încadreze "această perioadă de tumult social şi insecuritate", ajunge la concluzia că ne situăm undeva între cartea 1948, a lui George Orwell, şi Minunata lume nouă, a lui Aldous Huxley. "Orwell considera că un stat atotputernic va ascunde Adevărul, iar Huxley se temea că Adevărul va fi înecat într-o mare de irelevanţă. În distopia orwelliană, populaţia este privată de accesul la informaţie, iar în coşmarul huxleyian vom fi bombardaţi cu atâta informaţie încât vom cădea pradă manipulării, pasivităţii intelectuale şi inculturii", mai subliniază IPP.

Organizaţie care, pornind de aici, a demarat un proiect dedicat înţelegerii fenomenului fake news în România. Obiectivul IPP? "Demersul nostru (materiale de informare, cercetare, dezbateri) îşi propune să arate care sunt mecanismele de operare în noua realitate, cum putem identifica dezinformarea şi care sunt instrumentele de care dispunem în combaterea ei".

"Propaganda pro-Kremlin folosește ceea ce se întâmplă în societate"

Fiind un teritoriu vast, fake news se manifestă şi are impact pe multiple direcţii.

Una dintre zonele sensibile, potrivit lui Adrian Moraru, directorul IPP, este cea a deciziilor politice sau, în general, a celor luate la nivelul aparatului de stat. "Sunt oameni din mediul politic care încep să ia decizii în baza unor informații din afară", a declarat Moraru, vineri, la lansarea proiectului.

Prin "din afară", a nu se înţelege neapărat din afara României, ci mai cu seamă din afara cercului de specialişti al căror rol e cel de a fundamenta respectivele decizii: "Adică încep să ia decizii lăsându-se mai mult influențați de ceea ce se întâmplă pe social media decât de ceea ce le furnizează specialiștii lor, pe baza datelor", explică Adrian Moraru.

Iar forţa fake news poate fi suficient de mare pentru a afecta percepţii şi decizii de cel mai înalt nivel. Unul dintre experţii de la IPP angrenaţi în proiectul de monitorizare a propagării informaţiilor false în mediul online este Alexandra Johari.

Potrivit acesteia, în România, de exemplu, fake news poate afecta orientarea strategică a ţării, erodând pilonii principali pe care se sprijină aceasta: parteneriatul României cu NATO şi SUA, ori calitatea de membru UE. În acest context, subliniază experta, principalul actor statal care emite fake news în spaţiul public autohton este Rusia. Direct, o face prin intermediul a două entităţi media, cunoscute pe plan mondial pentru activităţile duse în slujba Kremlinului, respectiv Sputnik și RT (o mică mostră AICI).

Indirect, subliniază alte voci, pe târâmul fake news Moscova acţionează prin intermediul unei reţele de site-uri care funcţionează pe post de releu, exploatând totodată o categorie aparte de public (idioţii utili) şi folosind ca materie primă sincopele din societate şi mediul politic. "Propaganda pro-Kremlin folosește ceea ce se întâmplă în societate", afirmă Nicola Ţîbrigan expert LARICS (Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică).

De exemplu, susţine acesta, tema Soros a fost pe radarul specialiştilor în dezinformare de la Moscova cu destulă vreme înainte ca ea să explodeze în spaţiul public şi politic din România, iar un alt "exerciţiu" care serveşte interesul Rusiei este cel al avalanşei de materiale, în mediul online, despre "armele frumoase ale lui Putin". "Nu cred că e recomandat să devenim purtătorii de cuvânt ai Ministerului rus al Apărării", conchide Nicolae Ţîbrigan.

Dinamica specială a minciunii

Lista instrumentelor şi a modurilor lor de utilizare nu se opreşte aici. "Mai este o categorie de site-uri: cele construite pentru trafic. Sunt site-uri care promovează știri fake de tipul celor care prezintă un nou tratament pentru cancer pe bază de ridiche neagră şi rostopască, ori sirene eșuate pe o plajă. Cu asemenea materiale, ele adună un trafic foarte mare, apoi încep să strecoare regulat și mesaje ale propagandei ruse", spune şi jurnalistul Cristian Pantazi, de la G4media.ro.

Aparent, unele trec drept "gogoşi" greu de înghiţit de publicul expus la diversele manifestări ale fenomenului fake news. Aparent doar, întrucât, punctează Alexanxdra Johari, de la IPP, "reprezintă o problemă faptul că primim dezinformarea într-un mediu confortabil", ceea ce, adaugă experta, ne face mai permeabili la aşa ceva.

De menţionat, în acest context, existenţa unor studii care atrag atenţia asupra a cel puţin două aspecte:

• Pe reţelele, minciuna poate beneficia şi de trei ori mai multe distribuiri decât adevărul
• Oamenii sunt în stare să distribuie minciuna convenabilă mai mult şi decât boții