A început Săptămâna Mare 2023. Cele mai importante tradiții în următoarele zile
Săptămâna Mare sau Săptămâna Neagră amintește de patimile lui Iisus Hristos și are menirea de a pregăti credincioșii pentru sărbătoarea Învierii Domnului. În aceste zile, enoriașii rememorează, pas cu pas, calea urmată de Hristos pentru mântuirea omului şi învingerea morţii, cale care culminează cu evenimentul crucial din creştinism: Învierea. Săptămâna Patimilor 2023 începe cu Duminica Floriilor, de pe 9 aprilie, și se încheie cu Sâmbăta Mare, pe data de 15 aprilie. Perioada cuprinde totodată sărbătorile religioase Joia Mare și Vinerea Mare.
Săptămâna mare 2023 a început pe 9 aprilie 2023
Săptămâna Patimilor este ultima și, totodată, cea mai aspră săptămână a Postului Sfintelor Paști. Ea începe în Duminica Floriilor, anul acesta pe 9 aprilie, și se încheie în Sâmbăta Mare, respectiv pe 15 aprilie. Mulți credincioși încearcă chiar să țină post negru în unele din aceste zile, având credința că Dumnezeu îi ferește de boli, le dă sănătate și îi ajută pentru tot restul anului. În Săptămâna Mare e bine ca toți credincioșii să fie împăcați cu toată lumea, să ierte și să-și ceară iertare, potrivit Agerpres.
În această săptămână, de duminică și până vineri, se săvârșește slujba Deniilor, rânduieli de o mare frumusețe, care evidențiază momentele dramatice legate de Patimile și Jertfa lui Hristos. Prin caracterul și conținutul lor, Deniile sunt deosebite în cultul ortodox, fiind Utrenii, adică slujbe de dimineața, săvârșite seara. Luni și marți, la Utrenii, se citesc Evangheliile care amintesc de cele din urmă învățături ale Domnului. Miercurea Mare amintește de păcătoasa desfrânată, care însă, ungându-L pe Hristos cu mir, devine mironosiță, dar și de trădarea lui Iuda, care L-a vândut pe Domnul Iisus Hristos pentru treizeci de arginți, gestul său făcând ca ziua de miercuri să fie declarată zi de post, alături de ziua de vineri, când a fost răstignit Iisus.
Românii au tradiții pentru fiecare zi din Săptămâna Patimilor
Sâmbăta Mare este ultima zi în care se mai fac pregătiri pentru Paște. De obicei, în această zi se sacrifică mielul, care este simbolul lui Iisus în tradiția creștină. Atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit „Mielul lui Dumnezeu”, simbolizând sacrificiul său desăvârșit. De obicei, de pe masa creștinilor, în ziua de Paște nu lipsesc preparatele din miel, precum: drobul, borșul de miel, stufatul sau friptura, relatează Agerpres. În Sâmbăta Mare, gospodinele pregătesc mâncarea pentru masa de Paște și fac ultimele retușuri prin casă. Principala grijă a oamenilor înainte de sărbătoarea Sfintelor Paști nu este însă mâncarea, ci primenirea hainelor, notează Romanian Monasteries.
Tradiții în Lunea Mare
În Lunea din Săptămâna Mare se scoate totul din casă la aerisit, se repară şi se văruiesc casele, iar mobilierul se spală şi repară. Curţile se mătură, se scot gunoaiele, gardurile se repară, şanţurile se curăţă de nămol şi se face curat la animale. Totul trebuie să strălucească de curăţenie.
În această zi, muncile la câmp sunt permise doar până miercuri, inclusiv. De joi, bărbaţii le vor ajuta pe femei la treburile din gospodărie.
Obiceiuri din Marțea Mare din Săptămâna Patimilor
Marțea Mare, denumită și Marțea Seacă, este ziua în care Iisus le-a povestit celor 12 ucenici ai săi două parabole: Cea a celor 10 fecioare și a talanților. La Liturghie, preotul citește Pilda celor 10 fecioare.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În această zi, se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri şi se fac treburile grele pe lângă casă. Potrivit tradiției, Marţea Mare este ultima zi când se mai face muncă la câmp, când se spală şi se face curăţenie generală în gospodării. În Marţea Mare, candela trebuie să ardă toată ziua.
Ce se face în Miercurea Mare
A patra zi a Săptămânii Patimilor este cea în care se amintește momentul în care Maria Magdalena i-a spălat lui Iisus picioarele cu propriile lacrimi, în semn de căință, în timp ce se afla în casa lui Iosif cel Lepros. Tot miercuri este și ziua în care Iuda l-a vândut pe Iisus fariseilor pentru 30 de arginți. În această zi, tradiția creștină recomandă post, rugăciune și spovedanie, deoarece este o perioadă de pregătire spirituală pentru Paște.
În Joia Mare se vopsesc ouăle
Joia Mare este cunoscută şi ca Joia celor 12 Denii sau Joia Neagră. În Joia Mare sunt prăznuite patru aspecte: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtaşaniei (Euharistia), rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.
De asemenea, la slujba din Joia mare sunt citite cele 12 evanghelii ale patimilor Mântuitorului. Procesiunea religioasă cuprinde Denia şi Vecernia care sunt unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Cele 12 denii sau pericope evanghelice arată suferințele prin care a trecut Iisus Hristos și fac pomenirea Sfintelor patimi ale Mântuitorului.
Două alimente sunt total interzise de tradiţie în aceste zile, inclusiv în Joia Mare, chiar şi pentru cei care nu ţin postul efectiv: oţetul şi urzicile. Se spune că, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, şi stropit cu oţet, pentru a-i provoca şi mai multe usturimi. Mai mult, legenda spune că, atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oţet: de aici şi obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post, potrivit Mediafax.
Tradiţia spune că din acest moment nu se mai bat clopotele, ci doar toaca. În gospodăriile româneşti, în ziua de joi se înroşesc ouăle şi se pregătesc cozonacii şi pasca. Pasca se face din făină albă cernută în tava specială. Cojile de ouă folosite la pască nu se aruncau si nici nu se ardeau. Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sambata Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile si puii aveau sa fie paziţi de păsările prădătoare peste vară.
Joi este ziua din Săptămâna Mare în care gospodinele vopsesc ouăle în roşu, urmând ca în Sâmbata Mare să coacă pasca şi cozonacul ce vor fi aduse la biserica în noaptea de Înviere pentru a fi sfinţite. Două alimente sunt total interzise de tradiţie în aceste zile, inclusiv în Joia Mare, chiar şi pentru cei care nu ţin postul efectiv: oţetul şi urzicile.
Potrivit tradiției, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, şi stropit cu oţet, pentru a-i provoca şi mai multe usturimi. Mai mult, legenda spune că, atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oţet: de aici şi obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post.
În Joia Mare femeile nu au voie să spele haine, nici cu mâna si nici cu maşina de spălat. Ultima zi în care puteau face asta era Miercurea Mare, potrivit obiceiurilor stramoşeşti.
În Vinerea Mare se trece pe sub masă și se ține post negru
Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, Vinerea Paștilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă este ziua în care a fost răstignit Domnul Iisus Hristos, pentru iertarea păcatelor noastre. Este zi de post negru, în care nu se mănâncă și nu se bea decât apă. În această zi nu se fac copturi, iar seara se merge la biserică pentru a participa la slujba Prohodului Domnului, slujba înmormântării Domnului Iisus Hristos. În mijlocul bisericii, este așezată o masă deosebită cu Epitaful deasupra, o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării Domnului. Credincioșii trec pe sub această masă, pentru a simboliza suferința prin care a trecut Iisus pe drumul Crucii.
Ce e bine să facem în Sâmbăta Mare
Sâmbăta Mare este ultima zi în care se mai fac pregătiri pentru Paște. De obicei, în această zi se sacrifică mielul, care este simbolul lui Iisus în tradiția creștină. Atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit „Mielul lui Dumnezeu”, simbolizând sacrificiul său desăvârșit. De obicei, de pe masa creștinilor, în ziua de Paște nu lipsesc preparatele din miel, precum: drobul, borșul de miel, stufatul sau friptura, relatează Agerpres. În Sâmbăta Mare, gospodinele pregătesc mâncarea pentru masa de Paște și fac ultimele retușuri prin casă.
Editor : C.L.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
