Video Statul la stat. Primarii se opun reorganizării administrative, iar politicienii întrețin sistemul costisitor pentru interese electorale
„Vor să ne ia terenurile cu japca”. Este acuzația șefului Asociației Comunelor din România care anunță că primarii de comune se opun ferm reorganizării administrative prin comasarea localităților mici. Edilii de la sate susțin că, împotriva lor, ar exista o conspirație a primarilor de orașe care vor să acapareze localitățile din jur. Politicienii de la București au amânat ani de zile reorganizarea teritotială și întrețin cu bună știință, un sistem administrativ stufos, birocratic și extrem de costisitor. Totul doar pentru a-și satisface interesele electorale. Nu vor să îi supere pe primari pentru altfel ar pierde multe voturi la alegeri. Urmăriți un nou episod al campaniei „Statul la stat”.
Emil Drăghici, președinte Asociația Comunelor din România: Unde este cheltuiala împovărătoare la nivelul comunelor? Se dorește destructurarea acestui sat. Vor să pună mâna cu japca pe teritoriile din proximitate. O colectivizare administrativ teritorială.
Emil Drăghici este de mulți ani președintele Asociației Comunelor din România și se opune categoric comasării localităților mici. Ba, chiar consideră că totul este o... conspirație pusă la cale de forțe oculte.
Emil Drăghici, președinte Asociația Comunelor din România: Nu se dorește reorganizarea ca principiu, ci se urmărește acapararea de teritorii cu precădere de către municipiile din proximitate. Acești mari demnitari care sunt mici, mari or fi că se dau, dar sunt mici în gândire, nu fac nimic altceva decât să distrugă România și satul românesc. Ne opunem categoric. Comasarea trebuie să fie făcută acolo unde doresc locuitorii, nu unde doresc niște capete sau minți înfierbântate.
Tudor Benga, deputat: Costul total al administrației locale din România este în jur de 100 de miliarde de lei anual, dintre care vreo 40 la sută, cam 40 de miliarde sunt costurile doar cu salarizarea și numărul de oameni. Gândiți-vă acum că există în România comune de sub 100 de locuitori.
În România există, în total, 2.862 de comune. Dintre acestea 2.500 au o populație proprie de sub 5.000 de locuitori. Potrivit calculelor făcute de un ONG, aceste primării au cheltuit în 2023, doar pentru aparatul lor administrativ, aproximativ 5 miliarde de lei, adică un miliard de euro. Mergem și mai departe cu calculele și vă spunem că există 1.343 de localități cu mai puțin de 2.500 de locuitori. Pentru funcționarea acestor primării s-au cheltuit aproximativ 2.2 miliarde de lei. Un cost uriaș plătit din buzunarele cetățenilor.
Elena Calistru, președinte Funky Citizens: Dacă e să împărțim suma aceasta la locuitori, înseamnă 990 de lei per locuitor, în vreme ce la nivelul consiliilor județene de exemplu, costul pentru locuitor este undeva de 160 de lei. Deci vorbim de un cost de aproape 7, 8 ori mai mare pentru a ține aparatul administrativ pentru aceste localități, foarte, foarte mici.
Multe dintre aceste primării sunt falimentare și nu ar rezista nicio zi fără subvențiile de la Guvern. În loc de investiții, banii se duc pe salariile angajaților. Politicienii vorbesc despre comasarea lor de apropae 30 de ani. Nimeni însă, nu face nimic. Explicația este simplă. Prin comasare, sute, sau chiar peste o mie de primării ar dispărea. Așa că, primarii și zeci de mii de consilieri locali și funcționari ar rămîne fără posturile călduțe de la stat. Or, pentru partidele mari, aleșii locali sunt principalii aducători de voturi și niciun șef de la București nu își permite să îi supere.
Ion M. Ioniță, redactor-șef Historia: Nu se va face niciun fel de reorganizare administrativ-teritorială, pentru că administrațiile teritoriale se vor opune și nu este nici în interesul partidelor, pentru că se tem că primarii dacă văd că există un partid care vrea nepărat să facă așa ceva, se vor duce la celelalate partide și în alegeri vor duce voturile cu ei.
Așa că, liderii politici mai aruncă, din când în când, în spațiul public ideea reorganizării administrative, fără a avea însă vreo finalitate. Se întâmplă și în aceste zile. Liderii PSD și PNL spun că musai trebuie făcută dar... să o luăm încet, să mai analizăm, să mai vedem, să mai cercetăm...
Adrian Veștea, ministrul Dezvoltării: Este necesar să existe un proiect de țară, consider că este necesar ca după anul viitor, care este un an în care avem patru scrutinuri de alegeri, să putem să avem în vedere un astfel de obiectiv.
Reporter: Deci abia din 2025 s-ar putea începe o discuție concretă.
Adrian Veștea: Doar din 2025 consider că se poate începe o discuție concretă.
Nicolae Ciucă, președinte PNL: Aici este o chestiune care trebuie făcută în profunzime, care trebuie analizate toate specificitățile zonale, județene, locale pentru a putea să luăm o astfel de măsură.
Abil, la o întâlnire cu primarii, șeful PSD le-a spus că reorganizarea administrativă trebuie să plece de la ei și nu să le fie impusă de Guvern, adică exact de la acei primari care de fapt nu o doresc.
Marcel Ciolacu, președinte PSD: Ea trebuie să pornească de la dumneavoastră. Cel mai ușor pentru noi politicienii este să venim cu o lege și să spunem, domnule, sub două mii de locuitori nu mai există nicio comună, este foarte greșit să avem această abordare, abordarea, cum spuneați, nu trebuie să fie matematică, pentru o reformă administrativă ne trebuie un plan, un plan pe care să îl construim cu consultanță cu discuții și nemaicăutând întotdeauna să reinvetntăm apa caldă.
Tudor Benga, deputat: Cine să facă acea analiză, altcineva decât Guvernul și Parlamentul, este treaba noastră la acel nivel național să facem, nu poate face tata-mare”.
Tudor Benga este deputat și a depus în Parlament o lege privind comasarea localităților astfel încât nicio comună să nu poată avea mai puțin de 5.000 de locuitori. Aceeași propunere pe care și mediul de afaceri a făcut-o Guvernului. Legea a fost respinsă de PSD și PNL fără prea multe discuții.
Tudor Benga, deputat: Noi pentru fiecare primărie, și sunt 3.200 de primării aproximativ în țara asta, avem organigramă obligatorie cu primari cu viceprimari cu secretari, cu contabil, cu toate ăstea, asta înseamnă o grămadă de bani. Deci, din punctul ăsta de vedere economiile totale pot fi de ordinul zecilor de miliarde anual.
Așadar, mai avem de așteptat până când politicienii noștri vor conștientiza că zecile de miliarde de euro pompate în primării falimentare, doar pentru a-și cumpăra voturile de la aleșii locali, ar trebui folosite pentru investiții care să ducă la dezvoltarea concretă a acelor comunități.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
