Exclusiv Digi24 începe campania Statul la Stat. Unde te faci că muncești pe bani publici
De 30 de ani, aproape fiecare politician are de recompensat un cunoscut, o rudă, un prieten sau un coleg de partid care i-a fost cândva de ajutor. De 30 de ani, aproape fiecare politician are de întors un favor. Are de oferit ceva la schimb. În 30 de ani, moneda unanim acceptată a devenit funcția publică, fie că vorbim despre o slujbă oarecare, dar sigură și bine plătită, fie că vorbim de poziție administrativă de influență. Efectul pe care îl simțim noi, cei care plătim aceste favoruri este proasta calitate a serviciilor publice. Servicii care ne costă mult, dar sunt în foarte mare măsură ineficiente. Românii se declară constant extrem de nemulțumiți de proasta calitate a serviciilor publice și de umilitoarea interacțiune cu instituțiile publice. Oamenii reclamă, în egală măsură, corupția, indiferența și incompentența angajaților și politiziarea instituțiior. În campania „Statul la Stat”, mergem pe urmele sutelor de instituții pe care politicienii le-au inventat de-a lungul anilor ca să își plătească datorii politice din bani publici. Un mecanism extrem de toxic care provoacă anomalii majore în societate. De exemplu, serviciile publice vitale - educația și sănătatea - au de două ori mai puțini angajați decât cele de administrație centrală și locală.
În loc să îşi administreze singur imobilul în care îşi are sediul, Ministerul Transporturilor deţine o companie care face asta
Nu mai puţin de 43 de oameni dintre care cinci şefi au o singură activitate: să închirieze birourile din Palatul CFR şi să se ocupe de întreţinerea lor. Culmea este că majoritatea chiriaşilor sunt tot companii de stat, care aparţin tot Ministerului Transporturilor.
Jandarm: Vă rog să opriţi camera... Conform regulamentului de ordine interioară al instituţiei, fără accordul conducerii instituţiei... vă rog să îndreptaţi camera în altă parte
Reporter: Dar nu îmi daţi peste cameră. Nu loviţi camera, nu... Nu atingeţi camera
Jandarm: Deci dumneavostra sunteţi obligat să ascultaţi somaţiile mele, legale.
Reporter: Ok.
Jandarm: Vă rog să îndreptaţi camera în altă parte.
Reporter: Nu îi atingeţi camera, vă rog eu foarte mult. Dacă nu avem voie...
Jandarm: Îndreptaţi camera în altă parte pentru că faceţi ceva ce nu ar trebui să faceţi.
Reporter: Bun. Deci noi avem voie, în momentul ăsta să stăm cu camerele pornite, în hol?
Jandarm: Nu.
Este primirea de care echipa Digi24 a avut parte la sediul Grup Exploatare Întreţinere Palat CFR, pe scurt GEIP. Reporterul Digi24 a vrut să discute cu directorul Valentin Rusanovschi despre activitatea instituţiei pe care o conduce. Este o societate comercială înființată în 2002, atunci când colosul CFR a fost rupt în mai multe companii. Opt ani mai târziu, în 2010, Ministerul Transporturilor a preluat societatea și implicit imobilul de la CFR, în contul unei datorii. Principala activitate a GEIP este să închirieze birourile din Palatul CFR. Și ce clienți mai buni putea găsi, decât alte companii de stat. Unele care aparțin tot Ministerului Transporturilor.
Sorin Ioniţă, președinte al Expert Forum: „Sunt foarte multe aranjamente obscure care s-au adunat aşa, ştiţi au crescut un ecosistem de instituţii, ordonatori de credite, terţiari, companii publice.”
Colectând bani de la alte instituţii ale statului, GEIP a ajuns să aibă şi profit. Şi asta fără să producă vreodată ceva
În 2019, societatea a avut un buget de 16.720.000 de lei, mare parte din această sumă fiind primită ce la celelalte companii ale Ministrului Transporturilor care își au sediile acolo.
În fiecare lună în conturile GEIP se varsă lunar 276.491,02 de lei de la CNAIR, 82.521 de lei de la ARR, 84.236, 40 lei, fără TVA, de la METROREX, 56.876 de lei fără TVA de ISCTR, 70.278 de lei de la CFR Călători, 44.913 de la CFR Marfă, 73.969,30 lei, fără TVA, de la CFR Infrastructură.
Lucian Bode, ministrul desemnat al transporturilor: „Dacă stăm să ne gândim că practic se mută banii dintr-un buzunar în altul, dintr-un buzunar al statului în celălalt buzunar al statului, da, aşa este şi am vrut să văd ce au făcut cu aceşti bani. 90 la sută conform legii, din profit, se duc tot la bugetul de stat sub formă de dividende”.
O societate care plimbă banii statului dintr-un loc în altul plătește, în acest moment, mai mult de 40 de oameni. Aşa se naşte întrebarea: De ce este nevoie de o instituţie în sine, cu zeci de angajaţi, doar pentru a închiria niște birouri și a asigura mentenanța unei clădiri atâta timp cât Ministerul Transporturilor ar putea face singur aceste lucruri prin departamentele și serviciile sale? Unii găsesc explicaţii rapid.
Lucian Şova, fost ministru al transporturilor: „Ministerul Transporturilor ar avea atâtea de administrat mai serioase decât Palatul CFR, cum ar fi fonduri europene, cum ar fi multe alte lucruri.”
Actualul ministru este de altă părere.
Lucian Bode, ministrul transporturilor: „Eu cred că această activitate ar putea fi realizată foarte uşor de un serviciu din cadrul ministerului.”
De aproape 20 de ani, această situație a fost lăsată să funcționeze de toți politicienii care s-au aşezat pe fotoliul de ministru al transporturilor. Unora li se pare chiar o afacere deșteaptă.
Reporter: E profitabilă tot cu bani de la stat domnule ministru, METROREX, CNAIR, ARR...
Răzvan Cuc, fost ministru al transporturilor: Încă o dată. METROREX primeşte şi subvenţie dar face şi încasări din vânzările de...
Reporter: Absolut. Dar este tot o societate a statului român.
Răzvan Cuc, fost ministru al transporturilor: Bun. ARR face încasări la buget din alte surse?
Reporter: Sigur.
Răzvan Cuc, fost ministru al transporturilor: Păi asta vă spun. Deci nu putem ştii că se plătesc de la buget.
Reporter: Dar cine este acţionarul acestor societăţi?
Răzvan Cuc, fost ministru al transporturilor: La toate societăţile este statul.
Reporter: Păi, şi atunci, luăm bani de la stat şi îi dăm la Grup Exploatare Palat...
Răzvan Cuc, fost ministru al transporturilor: Şi aţi fi preferat probabil să existe..., eu nu militez pentru menţinerea acestei companii, din punctul meu de vedere poate fi şi desfiinţată.
Culmea este că, deşi nu plăteşte chirie, lunar, Ministerul încheie contracte de mentenanţă a propriului sediul cu... propria companie. Adică se plăteşte singur pentru întreţinerea instalaţiilor sanitare, electrice sau a lifturilor.
De exemplu, potrivit contractului semnat în februarie 2018, când ministru era Lucian Şova, Ministerul Transporturilor a virat în contrurile GEIP 60.688 de lei, iar în iulie 65.438 de lei. Şi tot aşa de ani de zile.
În timpul ministrului Răzvan Cuc, în decembrie 2016 şi ianuarie 2017, virează câte 55.692 de lei. Apoi, în martie 2017, se încheie un contract pe şase luni prin care minsterul plăteşte propriei companii 335.560 de lei.
Răzvan Cuc, fost ministru al transporturilor: Nu ştiu, chiar nu ştiu lucrul ăsta.
Reporter: E numele dumneavoastră pus pe contract, acolo.
Răzvan Cuc, fost ministru al transporturilor: Am înţeles că e numele meu pus pe contract dar cred că semna secretarul general în locul meu, nu semnam eu lucrurile astea.
Totul este legal, spun foştii ministri. Atâta timp cât GEIP are statut de societate comercială, orice serviciu oferă, chiar dacă este pentru acţionarul său, se face numai în baza unui contract.
Lucian Şova, fost ministru al transporturilor: „Nu are nicio legătură acţionariatul cu componenta comercială a unei companii. Este tot a ministerului, dar bun, eu, dacă sunt ministru şi merg cu avionul TAROM, plătesc bilet. Acelaşi lucru trebuie să îl facă şi auroritatea feroviară, şi ARR şi toţi cei care mai sunt acolo. Plus, că mai sunt, am impresia, şi câteva contracte cu companii private.”
Sorin Ioniţă, director Expert Forum: „Nuuu, sunt încasările mele proprii ca şi când tu ai fi o companie privată pe o piaţă competititvă, deci numai prostii d-astea auzi şi atunci ei se prevalează de aceste chestii, fac foarte multe entităţi d-astea obscure, foarte multe aşazise companii publice, dar sunt de fapt tot nişte funcţionari mutaţi alături. De ce? Ca să scape de restricţiile de funcţionari publici care sunt inclusiv salariale”.
Pentru unii angajaţi, salariile şi bonusurile pe care le primesc nu sunt deloc mici
De pildă, potrivit declaraţiei de avere, directorul Valentin Rusanovschi a avut în 2018 un venit lunar de 14.000 de lei. Puţin, dacă este să ne gândim că în 2017, datorită bonusului mai consistent, a câştigat 17.000 de lei în fiecare lună, iar în 2016, nu mai puţin de 21.737 de lei.
În organigrama instituţiei mai există alte 4 posturi de conducere: un director tehnic, doi şefi de servicii şi un contabil şef.
Tot în 2018, unul dintre şefii de servicii a câştigat peste 7.200 de lei lunar în timp ce al doilea a încasat în fiecare lună câte 6.394 de lei.
Asta în timp ce contabilului şef i-au intrat în buzunar peste 7.300 de lei. Câştigul mediu al tuturor angajaţilor societăţii s-a ridicat anul trecut la aproape 6.000 de lei.
GEIP este însă şi o sursă de rotunjire a veniturilor pentru apropiaţii miniştrilor
Mirela Dumitrescu, consilieră personală a ministrului Răzvan Cuc a fost numită în funcţia de administrator provizoriu al GEIP pentru care a încasat 4.130 de lei. Potrivit declaraţiei de avere din octombrie 2019 a mai obţinut venituri de la Registrul Auto Român şi Autoritatea Aeronautică Civilă Română, suma anuală totală fiind de 116.079 de lei.
Veronica Merticariu, consilier al ministrului Lucian Şova şi-a rotunjit şi ea veniturile la GEIP, fiind numită membru în Consiliu de Administraţie. În anul 2018 a încasat de aici 17.568 de lei la care se adaugă alte sume de la Registrul Auto Român, CFR Marfă, SC Rofersped dar şi de la agenţia de turism pe care o deţine. Suma toatală anuală se ridică, potrivit declaraţiei de avere la 170.646 de lei.
Un punct de vedere de la conducerea GEIP - misiune imposibilă
Reporterul Digi24 - Am încercat să îl contactăm pe domnul director, însă nu a răspuns nici apelurilor şi nici sms-urilor transmise. Aşa că am mers la sediul GEIP.
Discuţie la telefon cu secretara: „Sărut mâna doamnă. Este posibil să vorbesc cu domnul director Rusanovschi?... Eu sunt de la Digi24 şi aş vrea să iau legătura cu dânsul dacă se poate. Sunt jos la intrarea A. Aştept, aştept, mersi."
Reporterul Digi24 a aşteptat degeaba pentru că secretara nu a mai revenit. După câteva minute, brusc îşi face apariţia jandarmul.
Jandarm: V-aş ruga să opriţi camera, nu aveţi voie să filmaţi în instituţie, în holul instituţiei şi v-aş ruga să opriţi camera.
Reporter: De ce nu avem voie?
Jandarm: Nu aveţi voie, fără accordul directorului nu aveţi voie.
Reporter: Să filmăm în hol?
Jandarm: Da. Este o instiuţie şi nu aveţi voie să filmaţi.
Reporter: Păi nu este publică, instituţia?
Jandarm: Da, dar nu aveţi voie. Trebuie să aveţi aprobarea directorului ca să puteţi filma aici. V-aş ruga să opriţi camerele."
Reporter: Am vorbit cu secretara dânsului, cred şi ni s-a spus să aşteptăm până când dânsa va reveni.
Jandarm: Da, aşteptaţi, dar vă rog să opriţi camerele de filmare.
Reporter: Camera nu o pot opri, să ştiţi. Camera nu o pot opri, acum dumneavoastră luaţi măsurile care credeţi...
Jandarm: Vă rog să îmi daţi şi mie buletinul, actul de identitate, şi al dumneavoastră şi al colegului.
Ieşim şi sunăm din nou la cabinetul domnului director Rusanovschi. Brusc, nu mai este de găsit.
Discuţie la telefon cu secretara:
Reporter: Sărut mâna doamnă, am revenit, aveţi un răspuns şi pentru mine? Când s-ar putea întoarce?
Secretară: Păi nu ştiu ce să vă zic. V-am spus, nu ştiu, încercaţi peste 20 de minute, 10 minute au trecut. Peste 20 de minute?
Încă o discuţie cu secretara:
Reporter: Sărut mâna doamnă, am revenit, tot noi.
Secretara: Auziţi, nu, domnul director nu a revenit, nu ştiu ce să vă zic, dar de ce nu încercaţi la biroul de presă, că mi-am adus eu aminte, cred că era cel mai bine.
Stabilim să mai facem o încercare peste o altă jumătate de oră.
Încă o discuţie cu secretara:
Secretara: Da. Nu, să ştiţi că nu s-a întors, nu îmi răspunde, nu ştiu ce să vă zic, trebuie să luaţi legătura cu dânsul, nu ştiu ce să vă zic.
Reporter: Dacă dumneavostră aveţi o urgenţă, în momentul ăsta, cu dânsul cum puteţi să îl..., ce faceţi?
Secretara: Deci, nu am urgenţe decât, cum să vă spun, cine ştie, în caz de extrem.
În ciuda insistențelor nostre nu am reușit să obținem un punct de vedere din partea domnului director Rusanovschi. Ministrul Transporturilor susţine că GEIP ar putea intra în planurile de restructurare care vizează aparatul central al ministerului dar şi companiile din subordine.
Reporter Digi24: Toma Petcu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
