Statul la stat. Cum au ajuns apele României adevărate gropi de gunoi: Dunărea transportă anual aproape 100 de tone de plastic
Râurile României au fost tranformate în gropi de gunoi. Sute de tone de deșeuri sunt aruncate pe maluri și ajung ulterior în ape. Primăriile nu strâng mizeria pentru că nu au bani sau nu le pasă iar Administrația ”Apele Române”, pentru că nu este obligată de lege. Statul român pare incapabil să aibă un management coerent al deșeurilor. Și uite așa, în timp ce instituțiile publice zac în nepăsare, bombele ecologice se înmulțesc de la o zi la alta. Un studiu realizat de activiștii de mediu arată că, anual, Dunărea transportă de la intrarea în țară și până la Marea Neagră, o sută de tone de plastic. În plus, aproape 70% dintre râuri sunt afectate de poluare într-o formă sau alta. Urmăriți un nou episod al campaniei Statul la stat.
Timp de un an de zile, în fiecare anotimp, activiștii de mediu au luat în total 270 de probe de apă din Dunăre pe care le-au trimis la laborator. Rezultatele sunt mai mult decât alarmante: în sectorul românesc, Dunărea transportă anual aproape 100 de tone de plastic care ajung în Deltă și apoi în Marea Neagră. Mai exact 48,5 tone de microplastic, adică bucăți mai mici de 5 milimetri și 48 de tone de macroplastic.
Loredana Pană, coordonator proiecte, Asociația Mai Mult Verde: Situația este problematică pentru că acestă cantitate crește de la an la an și deocamdată nu avem niciun program care să se ocupe de prevenirea acestei poluări a apelor.
Multe dintre râurile României au fost transformate în gropi de gunoi. Alexandra Tomescu este activist de mediu și a făcut un experiment. A luat la pas malul râului Argeș de la izvor și până la vărsarea în Dunăre. Ce a descoperit, întrece orice imaginație.
Alexandra Tomescu, activist de mediu: Tot ce înseamnă mal de apă, tot ce înseamnă drum imediat lângă Argeș este o groapă de gunoi. Efectiv de la izvor până la vărsare e o groapă de gunoi, drumurile, malurile sunt pline de deșeuri.
Mergem pe malul Argeșului între localitățile Cornetu și Măgurele. Gunoiul este peste tot. De la PET-uri și plastice până la deșeuri din construcții, jucării, cauciucuri și bucăți întregi din caroseriile unor mașini. De fapt, tot ce poți găsi într-o gospodărie este și aici.
Toma Petcu, reporter Digi24: O găleată pentru vopsea, borcane, ligheane, cabluri, iar peste drum..., a, peste drum sunt alte gunoaie. Un geamantan, alți saci, din nou PET-uri, iar la cinci metri mai jos este râul Argeș. Ia uitați ce este aici. Bucata asta de vacă în apă, însemană infecție, înseamnă boală, nu o vede nimeni, nicio autoritate a statului, nimeni nu vede nimic aici în Giurgiu și Ilfov pe malul râului Argeș.
Loredana Pană, coordonator proiecte, Asociația Mai Mult Verde: Toate râurile din țară și lacurile se confruntă cu această situație. Problema cu deșeurile este că, aruncate pe malul apelor, ele la un moment dat ajung în apă.
Andrei Corlan, comisar șef Garda Națională de Mediu: Am descoperit multiple abandonări de deșeuri pe malul cursurilor de apă. Garda de Mediu a aplicat sancțiuni, a dispus măsuri, inclusiv a făcut sesizări penale pentru că de anul trecut li aviz amatorilor, Garda de Mediu a deschis paliere de comunicare foarte strânse cu instituțiile de forță.
Ne continuăm drumul către gura de vărsare a râului Argeș în Dunăre. La Budești, în județul Călărași, hectare întregi de teren și pădure aflate pe malul apei, sunt sufocate de gunoie. Primarul spune că râul ajunge deja încărcat de PET-uri și materiale plastice în localitatea sa.
Mihai Ilie, primar Budești: Vă spun sincer, când vin inundațiile... pentru că majoritatea aruncă, nu practic în apă, în albia... și când vine apa mare ia tot și duce la Dunăre. E dezastru, vă spun sincer, dezastru ecologic.
Și uite așa, râurile noastre cară cu ele tone de plastic care ajung până la urmă în Dunăre și mai departe în Marea Neagră. Administrația Națională Apele Române este instituția care se ocupă de administrarea și întreținerea cursurilor de apă. Nu verifică însă și cantitatea de plastic din ape.
Loredana Pană, coordonator proiecte, Asociația Mai Mult Verde: În legea apelor, poluarea grosieră generată de deșeuri nu este considerată poluare de fapt și Apele Române analizează doar potențialul chimic al apei însă ei nu au atribuții de salubrizare.
-Cum adică nu este considerat poluare? E clar că este poluare.
-Da, este poluare, dar nu și potrivit legii. În anexa 6 din legea apelor, poluarea grosieră nu este considerat un factor pe care Apele Române îl analizează atunci când stabilesc potențialul ecologic al apei, dacă este bun sau rău.
O apă este considerată ”curată” dacă îndeplinește așa numitul ”obiectiv de calitate”. Adică..., dacă, în urma analizelor, se constată că starea ecologică este ”foarte bună sau bună”, iar potențialul ecologic este ”maxim sau bun”. Am dorit să aflăm câte râuri din România respectă aceste criterii, direct de la șeful Apele Române, Sorin Lucaci.
Sorin Lucaci, director general Administrația Națională Apele Române: Colegii mei de la departamentul tehnic vă pot oferi aceste informații mult mai în detaliu, credeți-mă nu pot să știu în detaliu toate...
-Un procent general. Câte râuri au o stare ecologică bună, câte nu?
-În mare parte, starea ecologică a râurilor din țara nostră este bună în momentul de față.
-Am înțeles.
Îi spunem noi domnului director general că, potrivit unui document al insituției pe care o conduce, majoritatea râurilor nu au o stare ecologică bună, dimpotrivă. Ultimele analize au fost făcute în 2022 și arată că 66,74 la sută dintre râuri nu îndeplinesc obiectivul de calitate și doar 33,26 la sută au trecut acest test.
Atribuția legală de a salubriza râurile și malurile, în interiorul și în jurul localităților, revine primăriilor. În multe situații vorbim însă de localități mici, iar primarii spun că nu au bani să facă asta. În plus, au scăpat complet de sub control fenomenul aruncării la întâmplare a gunoiului. Cel mai simplu le este să arate cu degetul înspre Apele Române.
Mihai Ilie, primar Budești: Nu i-am văzut niciodată să vină să își facă curățenie, nu. Ei: ”pe mine nu mă interesează, voi aruncați”, dar de unde să aruncăm, de la noi vine de sus dinspre București.
Și aici apare blocajul. Administrația Națională Apele Române se ocupă de întreținerea râurilor doar în afara localităților. În plus, în mod paradoxal, legea apelor și nici vreo altă lege nu obligă instituția să strângă PET-urile și gunoiul de pe malurile și cursul apelor pe care le administrează. Directorul general pare să nu fie la curent nici cu acest lucru.
-Deci Apele Române au obligația legală să ridice aceste deșeuri, aceste gunoaie, în afara localităților?
Sorin Lucaci, director general Administrația Națională Apele Române: În afara.
-Există obligația legală?
-Da.
Și uite așa, primarii se fac că nu văd, Apele Române că nu pot, iar zeci de tone de gunoaie continuă să ajungă în râuri și lacuri. Soluții pentru stoparea fenomenului ar fi, trebuie doar ca autoritățile statului să își deschidă ochii și urechile. Peste 60 de ONG-uri au trimis o scrisoare deschisă Ministerului Mediului în care cer inițierea unui program național pentru salubrizarea malurilor apelor, gestionat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului și finanțat prin Fondul de Mediu. Am solicitat cu insistență un interviu cu orice membru din conducerii Ministerului Mediului, inclusiv cu ministrul Mircea Fechet, însă nu am primit niciun răspuns.
Microplasticul este privit deja ca o problemă globală. Îl găsim peste tot în natură: în pește, carne, plante și în foarte multe dintre alimentele pe care le consumăm. Cercetători din toată lumea se străduiesc acum să descopere cât de nociv este pentru sănătatea oamenilor și cât de mult provoacă sau favorizează apariția unor boli grave.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
