Statul la stat. Ce îi stresează pe judecătorii CCR?

În România, sporul a devenit politică de stat. Atât demnitarii cât și funcționarii își rotunjesc bine veniturile lunare, doar din sporuri. Judecătorii CCR de pildă primesc două sporuri pentru același lucru, în timp ce primarii și președinții de Consilii Județene iau bani în plus pentru atragerea de fonduri europene deși au acestă atribuție în fișa postului.

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Potrivit documentelor oficiale, judecătorii Curţii Constituţionale primesc, în fiecare lună, spor de stres. Şi nu unul, ci două. Să le luăm pe rând... Mai întâi, le intră în cont sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, pe care care îl primesc toţi magistraţii şi personalul din justiţie. Valoarea acestuia este de 25 la sută din indemnizaţia brută lunară. Cum un judecător CCR încasează un salariu de 29.269 lei brut, sporul ajunge la 5.660 de lei.

Reporter: Domnule Varga. Bună dimineaţa. Daţi-mi voie, o simplă întrebare, nu este legat de speţele pe care le aveţi, de la Digi24 suntem.
Attila Varga, judecător CCR: Mă grăbesc.
Reporter: Este legat de nişte sporuri pe care le luaţi. Sporul de suprasolicitare nervosă, îl luaţi de două ori, practic. Domnule Varga...

Apoi, judecătorii CCR dar şi angajaţii instituţiei primesc un spor de 15 la sută din indemnizaţie pentru muncă în condiţii vătămătoare. Adică alţi 4.390 de lei pe lună. Iar aici apare surpriza: condiţii vătămătoare însemană inclusiv suprasolicitarea neuropsihică. Deci, pentru aceeaşi activitate şi acelaşi stres, primesc două sporuri.

Marian Enache, judecător CCR: Vrem oficial să trimiteţi şi vă răspunde oficial instituţia
Reporter: Păi, vreau să îmi răspundeţi dumneavostră, că dumneavostră luaţi sporul acesta.
Marian Enache: Instituţia vă răspunde pe o bază legală, nu eu, aşa, spontan.
Reporter: Păi, e sporul pe care îl luaţi dumneavostră, domnule Enache.

Reporter: Sărut mâna, doamnă. De la Digi24 vă deranjez, o secundă doar. Doamna Pivniceru...
Mona Pivniceru, judecător CCR: Nu.
Reporter: Nu este legat de activitatea Curţii. Doamnă!
Mona Pivniceru: Cum?
Reporter: Nu este legat de activitatea propriuzisă a Curţii, vreau să vă întreb de două sporuri pe care le luaţi. Am luat documentul de pe siteul Curţii Constituţionale.
Mona Pivniceru: Avem birou de presă, vorbiţi cu preşedintele.
Reporter: Vreau să vorbesc cu dumneavostră.

Ca orice funcţionar care se respectă, miile de angajaţi de la Parlament primesc lunar un spor de 15 la sută din salariu pentru... condiţii vătămătoare. Funcţionarii de aici sunt afectaţi de undele electromagnetice care se propagă prin clădire.

George Dumitrică, secretar general adjunct Camera Deputaţilor: În funcţie de zonele în care lucrezi se propagă şi se simt. Se simt!!! Ele au o acţiune asupra organismului uman. Nu în toată clădirea, dar într-o zonă destul de mare, pentru că vorbim de reţele electrice care îmbracă întraga structură a Palatului Parlamentului.

Activitatea funcţionarilor presupune și o suprasolicitare nervoasă, dar şi condiţii de muncă ce pot duce la „uzura prematură a organismului”.

În 2017, Guvernul PSD a introdus, prin legea salarizării, un spor pentru toţi demnitarii din administraţia locală. Cei care au un singur proiect european primesc 15 la sută în plus la salariu, cei cu două proiecte, 20 la sută iar cei cu trei proiecte sau mai multe, 25 la sută.

Petre Neagu, preşedinte CJ Buzău: Un parlamentar, nu mi se pare corect, poate să se supere pe mine, care are atribuţiuni mult mai puţine ca un preşedinte, nu că sunt eu, astăzi, preşedintele consiliului judeţean, are atribuţiuni şi responsabilităţi mult mai mici decât are un primar de mare municipiu. Iar un parlamentar, astăzi, are o indemnizaţie netă de aproximativ 250 de milioane, iar un preşedinte de consiliu judeţean, cu toate sporurile, avem 125 de milioane sau 12 mii de lei, deci nu e corect.

Adrian Gâdea, preşedinte CJ Teleorman: Ai o responsabilitate stabilită prin legea achiziţiilor publice şi prin celelalte acte normative care reglementează accesarea fondurilor europene, dar în special legea achiziţiilor publice, pentru că semnezi tot felul de documente, tot felul de contracte cu sume extrem de importante, care iarăşi presupun o atenţie şi o responsabilitate nu mare, ci foarte mare.

Editor : Liviu Cojan