Secrete din clădirea Guvernului
„Patru ani petrecuți la Palatul Victoria invariabil îți permit să strângi multe amintiri”, spune Călin Popescu Tăriceanu.
„Amintirile mele despre ce a fost aici nu sunt aşa luminoase”, spune Petre Roman.
„În toată perioada de criză a fost ca o cetate sub asediu”, își amintește Emil Boc.
Piaţa Victoriei era complet diferită în urmă cu 115 ani. În zona unde este acum sediul executivului se afla Palatul Sturdza. În 1937 începe construcţia Palatului Victoria chiar în spatele Palatului Sturza.
„Această clădire a fost construită ca fiind sediul ministerului de externe”, spune Petre Roman.
Bombardamentele din perioada celui de-al doilea război mondial au afectat grav clădirea Sturza care a trebuit demolată. Palatul Victoria a devenit astfel sediul Ministerului Afacerilor Externe pe vremea Anei Pauker, prima femeie vicepremier și ministru de Externe din istoria României dar și din lume.
„Cine a gândit-o a fost un om cu cap, cine a locuit-o... fiecare după capul lui”, spune Ion Columbeanu, fost Secretar General al Guvernului.
Imediat după Revoluţie în decembrie 1989, clădirea a devenit sediul primului guvern al României post-comuniste.
„În decembrie 1989 am intrat aici, chiar cu Ion Iliescu şi am venit la biroul Elenei Ceaușescu care era aici”, povestește Petre Roman.
„În urmă cu 26 de ani, în primele luni din 1990, prioritatea economică a noului guvern instalat la palatul Victoria, era îmbunătăţirea vieţii oamenilor. Dar România nu avea nici instituţiile bine create, nici regulile şi nici puterea de a rezolva rapid problemele. Protestele de stradă erau ceva firesc, iar cele mai multe erau în Piaţa Victoriei”, relatează Sergiu Voicu, reporter Digi24.
Manifestația din 18 februarie 1990 a părut iniţial una obișnuită în faţa Guvernului.
„Fuseseră preveniţi cei de la Guvern cum că urmează să fie o lovitură”, spune Virgil Măgureanu, fost șef al SRI.
„Era într-o duminică, au atacat clădirea Guvernului, au devastat clădirea Guvernului, singurul care era în clădire era Voican Voiculescu”, spune Ion Iliescu, fost preşedinte al României.
„M-au târâit până la mine în birou, după aia m-au târâit în balconul Palatului Victoria încercând să mă arunce jos în stradă, de la 6 metri”, își amintește Gelu Voican Voiculescu, fost vice-premier.
Palatul Victoria devenise ţinta tuturor nemulţumirilor.
„14 iunie 90, dimineaţa la ora 4, am fost trezit de Gelu Voican care era vice prim-ministru să-mi spună că sunt mai multe grupuri de mineri ce veneau spre Gara de Nord, ceea ce m-a îngrozit”, spune Petre Roman.
Sediul Guvernului a rămas peste ani locul preferat al protestatarilor indiferent de revendicări.
„A fost ca o cetate sub asediu. De multe ori mergeam în biroul vicepremierului să văd câţi manifestanţi sunt în Piaţă, de la mine din birou nu vedeam”, spune Emil Boc.
Indiferent de contextul din afara uşilor Palatului, Guvernul trebuia să funcţioneze.
„Habar nu aveam cum trebuie să organizezi o şedinţă de guvern. Cine cunoştea tehnica legislativă? Nimeni. Și ne-am gândit să dăm de ăla care făcea şedinţele de guvern înainte şi aşa am dat de dl Columbeanu”, spune Dan Matei Agathon, fost ministru.
„În primele 54 de zile după 26 decembrie nu am plecat de aici nici o zi”, spune Petre Roman.
„Cabinetul de prim-ministru a fost acelaşi ca al lui Tăriceanu şi al mareşalului Antonescu. Cel mai bine poziţionat birou de prim ministru a fost cel ales de Adrian Năstase”, spuen Emil Boc, fost premier.
„Era o splendoare cabinetul lui, ca un minimuzeu, foarte frumos”, își amintește Dan Matei Agathon.
Dar la plecare, membrii cabinetului Adrian Năstase au eliberat birourile... la propriu.
„Am ajuns in biroul primului ministru care era o cameră goală”, spune Călin Popescu Tăriceanu.
„Cea mai mare încăpere din Palatul Victoria este Sala Transilvania, are 71 de metri lungime și 10 meri lăţime. Este locul în care au loc toate ceremoniile oficiale şi locul în care s-au purtat toate negocierile pentru cele mai importante privatizări. Printre ele Aro, Fondul Proprietatea şi OMV Petrom”, relatează Sergiu Voicu, reporter Digi24.
Palatul Victoria are o suprafaţă de 26.000 de metri pătraţi. În subsolurile clădirii sunt păstrate, sub lacăt, atât arhiva diplomatică din anii 40, dar şi toate documentele executivului.
„12 kilometri de arhivă”, spune Ion Columbeanu, fost Secretar General al Guvernului.
„Se mai păstrează ceva în subsol, o sală plină, plină cu cadouri din perioada lui Ceauşescu. Erau foarte multe galeuri, pe unul scria Nicu Ceauşescu am şi văzut”, povestește Dan Matei Agathon.
La primul etaj se află sălile de recepţie, dar şi actuala sală de şedinţe a executivului.
„Adrian Năstase a venit cu o bâzdâganie care bloca telefoanele, bruia telefoanele, cred că nici vecinii nu mai puteau vorbi la telefon”, mai spune Dan Matei Agathon.
„Au fost primele două şedinţe de guvern în care nici eu ca purtător de cuvând nu am avut actele care urmau adoptate de guvern”, povestește Oana Marinescu, fost purtător de cuvânt al Guvernului.
„Bufetul nu era o grozăvie, dar am adus o bucătăreasă foarte bună. Mâncam nişte lucruri pe care nu le mânânci în mod normal la restaurant, salată beouf şi salată de vinete, ardei umpluţi sau musaca, deja îmi lasă gura apă”, Călin Popescu Tăriceanu.
„Eu am mers multă vreme cu o Dacie ca prim-ministru. Nu exista serviciul de pază şi protecţie. O Dacie albă, nu era neagră. (Aveaţi coloană oficială?) Nici vorbă”, spune Petre Roman.
În anul 2004, Palatul Victoria a fost inclus pe lista monumentelor istorice
„Instalaţia de aer condiţionat funcţionează din 1944 de când a fost construită clădirea şi beneficiază încă de ea şi sala de şedinţe în care ne aflăm noi. Aerul este răcit într-un puţ de mare adâncime aflat în subsolul Palatului Victoria şi apoi suflat cu putere printr-un sistem de ventilatoare care aduce aerul rece pe tot etajul unu din sediul Guvernului”, relatează Sergiu Voicu, reporter Digi24.
Puţul săpat la aproape 200 de metri a devenit sursă de alimentare şi pentru angajaţii guvernului.
„Chiar luam şi apă pentru acasă, era la adâncime mare şi avea puritate foarte bună”, spune Ion Columbeanu, fost Secretar General al Guvernului.
Sediul Guvernului era încadrat în clasa întâi de risc seismic.
„Mi-am propus să stabilizăm clădirea de la Palatul Victoria, pentru că la cel mai mic cutremur, s-ar fi prăbuşit”, spune Emil Boc.
Lucrările de consolidare au durat trei ani și au fost finalizate în martie 2012. Costurile au depășit 14 milioane de euro.
Guvernele care au trecut pe la Palatul Victoria au avut fiecare particularităţile sale.
Călin Popescu Tăriceanu: „Am fost prima dată ministru, în guvernul Ciorbea, când ședințele de guvern erau renumite pentru lungimea lor. Erau ședințe care durau 10-12 ore.”
Victor Ciorbea: „Exemplul cu şedinţele de Guvern sunt prea lungi, a făcut deja carieră.”
„Se făceau nişte sanvișuri, care erau mereu aceleaşi, unele cu parizer şi unele cu caşcaval”, spune Dan Matei Agathon.
Cu amintiri, cu regrete sau bucuria unor realizări, la Palatul Victoria au stat, din 1944 de la contrucţie şi până acum, 29 de premieri. Cotloanele Guvernului au însă încă multe secrete chiar şi pentru cei mai vechi angajaţi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
