REPORTAJ | Un nou zid se ridică în Europa, pentru a ţine afară teroriştii
Zidul care creşte la doi paşi de România a adus deja critici dure din partea ONG-urilor şi chiar a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Dar să fie decizia Bulgariei un pas în plus spre aderarea acestui stat la Spaţiul Schengen? Răspunsul îl aflaţi într-un reportaj marca Digi 24 realizat la graniţa turco-bulgară.
Opt suspecţi de terorism au fost arestaţi în Bulgaria, după o operaţiune de amploare. Alţi doi au reuşit să fugă şi au trecut prin România, cred agenţii secreţi. Cu toţii fac parte dintr-o organizaţie de islamişti fanatici, cu legături care duc spre Statul Islamic.
Această veste a făcut instantaneu înconjurul lumii. Bulgaria, o ţară din estul Europei şi membră a Uniunii Europene, a fost nevoită să-şi concentreze toate forţele pentru a prinde un grup de fundamentalişti afiliaţi Statului Islamic. Arestările s-au făcut în oraşul Plovdiv, la 300 de kilometri de România şi la 230 de kilometri de graniţa cu Turcia. O zonă fierbinte, în care autorităţile sunt în alertă 24 de ore din 24. În aceeaşi zi, 3 aprilie, şi Serviciul Român de Informaţii anunţa, printr-un comunicat de presă, expluzarea a şapte cetăţeni străini pentru legături cu organizaţii teroriste.
Situaţia din Bulgaria era critică încă din 2013, an în care mii de oameni din Siria, Afganistan şi Irak au fugit peste graniţa de sud a Bulgariei ca să scape de războaiele de acasă. 90% au intrat ilegal în ţară şi în Uniunea Europeană.
„Bulgaria a avut această mare problemă în urmă cu câţiva ani, atunci când valurile de refugiaţi au început să vină. Ţara nu era pregătită pentru un număr atât de mare de persoane care cereau azil”, a declarat Ahmed Ahmedov, secretarul general al Muftiatului din Bulgaria.
Au apărut primele conluzii ale anchetei desfăşurate după atentatul din orașul bulgăresc Burgas. Prima concluzie a anchetei este că gruparea libaneză Hezbollah a pus la cale atentatul. S-a întâmplat în 2012. Un atentat sinucigaş, într-o parcare a aeroportului unei staţiuni de la mare, în plină vară.
Gard de sârmă ghimpată între Bulgaria și Turcia
Trei ani mai târziu, autorităţile bulgare se tem că printre refugiaţii care trec graniţa turcă s-ar putea infiltra şi terorişti. După luni de analize şi şedinte, guvernanţii au ajuns la o soluţie: construirea unui gard înalt de peste patru metri şi lung de aproape 40 de kilometri pe una dintre fâşiile de graniţă cu Turcia.
După două decenii şi jumătate de la dărâmarea unui simbol al segregării, un altfel de zid se ridică în Europa. Nu pentru a ţine oamenii înauntru, ci pentru a-i ţine afară.
La o primă vedere, arată la fel ca cel construit de americani la graniţa cu Mexicul. Autorităţile bulgare susţin că decizia lor este pe deplin justificată. În ultimii doi ani, 20.000 de refugiaţi au cerut azil în la ei în ţară.
„Decizia de a construi acest gard a fost luată de Guvern ca măsură de protecţie pentru că cele mai multe cazuri de trecere ilegală a frontierei în perioada 2012-2013 au fost în această zonă. Guvernul a decis să construiască acest obstacol tehnic. În acest perimetru de 30 de kilometri au fost cele mai multe cazuri de urgenţă în care am intervenit pentru a salva viaţa imigranţilor”, a declarat Hristo Stefanov, șeful Biroului Poliției de Frontieră din Elhovo.
Unii dintre imigranţi şi-au riscat viaţa pentru că au traversat pe jos prin pădurile dese şi fără poteci de la frontiera turco-bulgară.
„Unul dintre cazurile de urgenţă a fost al unei femei însărcinate în nouă luni şi care a născut în ambulanţă. S-a întâmplat din cauza zonei dificile şi a condiţiilor precare. S-a întâmplat chiar aici, imediat după ce a trecut graniţa”, a mai spus Hristo Stefanov.
Frontiera este supravegheată 24 de ore din 24. Gardul e ghimpat şi are camere video cu vedere pe timp de noapte. Dar disperarea nu ţine cont de aceste „detalii”.
„Au fost cazuri în care s-a încercat escaladarea gardului şi trecerea ilegală a frontierei. Patrulele poliţiei de frontieră au reuşit să-i observe şi au contactat autorităţile din Turcia care au intervenit imediat. Orice gard poate fi escaladat, dar construirea acestuia a schimbat tranzitul refugiaţilor către alte părţi, din est către vest”, a completat șeful Poliției de Frontieră din Elhovo.
Nikola Petkov, preşedintele Agenţiei Bulgare de Stat pentru Refugiaţi, spune că numărul solicitanţilor de azil nu a scăzut de când fost construit gradul. Singurul efect a fost acela că refugiaţii s-au îndreptat spre punctele de control şi nu au mai trecut ilegal frontiera.
„Pentru primele patru luni ale acestui an am avut o creştere de 90%, în comparaţie cu primele patru luni ale anului 2014. Deci puteţi observa o creşte mare a numărului de refugiaţi. Dacă este să vorbim despre cifre, 4.300 de persoane au aplicat pentru un statut de refugiat. În primele patru luni ale anului trecut au fost 200 de solicitanţi de azil”, a afirmat Nikola Petkov, preşedintele Agenţiei Bulgare de Stat pentru Refugiaţi.
Trecerile ilegale nu au fost stopate în totalitate
„Concret, în acest moment, 50% dintre refugiaţi trec graniţa ilegal, prin zona verde, iar 50% vin la punctele de control”, explică Nikola Petkov.
Gestionarea fluxului mare de refugiaţi a fost o provocare pentru autorităţile bulgare. Cu bani primiţi de la Uniunea Europeană, au fost amenajate mai multe centre de primire cu 3.000 de locuri de cazare. Cel mai mare dintre ele este la Harmanli, la 80 de kilometri de graniţa cu Turcia.
O fostă bază militară sovietică a devenit casă pentru 1.600 de refugiaţi alungaţi din propria ţară de unele dintre cele mai sângeroase conflicte armate. Cei mai mulţi sunt sirieni de origine kurdă.
Halil Sido, un tânar de 21 de ani, este aici de cinci luni. A venit împreună cu mama şi cei doi fraţi mai mici. Halil spune că fundamentaliştii din Statul Islamic au fost cei care l-au alungat de acasă.
„Am pierdut patru prieteni în Siria. Şi mi-am pierdut iubita. Toţi sunt morţi. Purtam cămaşă, tricou şi îmi aranjam părul, dar ei nu acceptă asta. Ei vor să fiu un islamist tradiţional. Urăsc asta! Vreau libertate, vreau să fiu liber. Nu vreau să mi se spună ce să fac. Ei ucid, taie capete, taie mâini dacă cineva fură şi nimeni nu-i poate judeca. Am plecat din Siria din cauza lor. Nu puteam locui cu ei”, spune Halil Sido.
Drumul lui Halil până în Bulgaria nu a fost uşor. „Am fost nevoiţi să trecem prin pădure şi am dormit o noapte acolo. A fost atât de frig! Apoi, am dat un telefon la Organizaţia Naţiunilor Unite şi au venit să ne ia. Fără ajutorul lor, cred că ne-ar fi trimis înapoi în Turcia”, povesteşte Halil.
Dorinţa lui este să ajungă în Germania, acolo unde îl aşteaptă tatăl lui. De multe ori a simţit că nu are nicio şansă. Ziua mult aşteptată a venit chiar în timpul filmării în tabăra de la Harmanli.
„Sunt foarte fericit. Viaţa devine mult mai frumoasă pentru mine. Simt că există speranţă ca visurile mele să devină realitate. Nu eram sigur că o să obţin statutul de refugiat astăzi, dar l-am luat. O să plec în Germania şi voi studia la Universitate pentru a deveni jurnalist sau dentist. Părinţii mei vor să studiez pentru a deveni dentist, dar eu vreau jurnalist. Dacă voi putea, poate le voi face pe amândouă”, spune Halil.
O femeie a venit tot din Siria, cu soţul şi cu cei trei copii. Împreună cu alte două familii, stau într-o cameră de doar câţiva metri pătraţi.
„Câteodată locuim câte trei familii în aceeaşi cameră. Altă dată, două familii în aceeaşi cameră. Este foarte, foarte greu. Nu pot să fie trei familii în aceeaşi încăpere. Dacă cineva are cinci copii, atunci vor fi 15 copii ai celor două, trei familii într-o singură cameră”, spune femeia.
„Ce putem spune? Din ce ne-au povestit oamenii de aici, sunt ceva îngrijorări cu privire la condiţiile de aici, dar Bulgaria a făcut eforturi considerabile, având sprijinul Comisiei Europene şi UNHCR. Anul trecut, la început, erau nişte condiţii îngrozitoare. Nu aveau acces la apă caldă, electricitate, mâncarea era groaznică, iar condiţiile de viaţă nu erau bune. Acestea s-au schimbat acum, având foarte mult sprijin”, a spus Boris Cheshirkov, purtătorul de cuvânt al Agenţiei ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).
Femeia din Siria este, totuşi, mulţumită: a reuşit să scape cu viaţă. Teroriştii au distrus oraşul din care provine.
„Am plecat de acasă pentru că militanţii ISIS au încercat să ne ucidă, mai ales pe noi, cei de origine kurdă. Nu putem sta în acelaşi loc. Ne este frică de islamişti şi acesta este motivul pentru care am plecat”, mărturiseşte ea.
Pentru mulţi dintre refugiaţi, Bulgaria este doar o ţară de tranzit. Visul majorităţii este Europa de Vest.
„Sunt foarte trist pentru că suntem cam zece familii, nu suntem musulmani sau creştini. Ne-au dat paşapoarte umanitare. Asta înseamnă că nu putem părăsi ţara. Este o problemă. Dacă primeam statut de refugiat pe o perioadă de cinci ani, atunci puteam să plecăm la rudele noastre din Germania sau Franţa”, spune un refugiat din Siria.
„Acum locuim în Bulgaria. Am primit un paşaport umanitar şi voi rămâne aici, dar, dacă voi primi şi statul de refugiat, atunci voi rămâne aici dacă voi găsi un loc de muncă. Dacă lucrurile rămân la nivelul la care sunt acum în tabără, fără bani, fără serviciu, voi pleca, pentru că am copii de întreţinut”, spune o refugiată siriană.
Un milion şi jumătate de musulmani trăiesc în Bulgaria. Comunitatea încearcă să-i ajute pe refugiaţi prin campanii umanitare şi de reintegrare într-o societate normală.
„Toată comunitatea musulmană din Bulgaria s-a implicat în această campanie şi aceste donaţii au fost colectate în mai puţin de o lună. Pe cei care primesc documente permanente de şedere îi ajutăm să se integreze în comunităţile din Bulgaria unde sunt cei mai mulţi musulmani nativi. Musulmanii şi-au deschis porţile caselor pentru ei”, spune secretarul general al Muftiatului din Bulgaria.
Poarta bugărească spre Vest, o vulnerabilitate a Uniunii Europene
Dincolo de dramele personale, autorităţile - atât cele bulgare, cât şi cele europene - sunt îngrijorate de numărul în creştere al refugiaţilor din Orientul Mijlociu. Poarta bugărească spre Vest este o vulnerabilitate a Uniunii. Serviciille de securitate spun că, printre imigranţi, s-ar putea ascunde şi extremişti. Tocmai de aceea, procedurile de acordare a statului de refugiat, un fel de CEC în alb spre libertate, sunt foarte stricte şi durează între patru şi cinci luni.
Jordan Malinov, directorul centrului de refugiaţi din Harmanli, explică procedura: „Aici este rolul persoanelor care fac primele interviuri cu solicitanţii de azil. Ei sunt cei care îşi fac prima impresie şi adună informaţii despre ei, despre motivele pentru care cer azil. Dacă persoana care face interviul descoperă că acesta ar putea fi un radicalizat, atunci este anunţată administraţia care, mai departe, alertează serviciile de securitate”.
„Avem forţe special pregătite care acţionează. Care intervin înainte ca solicitanţii să ajungă la agenţie. 3.800 de persoane sunt cazate acum în centrele pentru refugiaţi”, spune Nikola Petkov, preşedintele Agenţiei Bulgare de Stat pentru Refugiaţi.
Au fost situaţii în care persoane radicalizate au fost întoarse de la graniţă.
„A fost şi în presă o informaţie care arată că forţele speciale din Bulgaria au găsit 20 de persoane radicalizate pe care le-au extrădat. Aceste persoane au fost identificate la graniţă”, afirmă Nikola Petkov.
Şi liderii cultului musulman s-au implicat în protejarea comunităţii de adepţi ai Statului Islamic.
„Problema persoanelor radicalizate este una dintre cele mai importante pentru care ne temem şi pentru care noi luptăm să o înlăturăm. Vrem să-i ajutăm pe oamenii care au plecat din calea războiului, dar noi nu ştim cine exact sunt aceşti oameni. Noi îi instruim pe toţi imamii din ţară să fie atenţi cu privire la aceşti oameni periculoşi. Dacă descoperă persoane care au comportamente ciudate, să anunţe imediat autorităţile”, spune Ahmed Ahmedov.
Agenţia ONU pentru refugiaţi monitorizează şi ea centrele în care au fost cazaţi imigranţii.
„Sunt cam 200 de persoane care ajung aici în fiecare săptămână. Nu putem spune că este vorba despre o creştere, dar există o constantă. Oamenii vin cu regularitate. Pentru cei care vin, Guvernul acordă sprijin pentru a prelua din nou controlul asupra vieţii lor. Avem îngrijorări, pentru că Bulgaria a investit în obstacole şi bariere la frontieră, iar asta face ca mulţi dintre refugiaţi să nu poată să intre. Sunt ţinuţi afară”, spune Boris Cheshirkov, purtătorul de cuvânt al Agenţiei ONU pentru refugiaţi.
Toţi refugiaţii din centre pot să devină victime ale reţelelor de crimă organizată care, în schimbul unor sume mari de bani, îi ajută să intre ilegal în ţări din Europa de Vest.
„Traficanţii de persoane reprezintă o problemă foarte, foarte serioasă. Problema mai mare este de ce oamenii aleg posibilitatea de a apela la traficaţi. Dacă erau canale legale pentru a ajunge, nu mai erau tentaţi să apeleze la căile ilegale”, mai spune Boris Cheshirkov.
Pe ruta traficanţilor se află şi România.
„În primele patru luni ale anului 2015, la frontiera cu Bulgaria, poliţiştii de frontieră au descoperit un număr de 168 de cetăţeni străini care au încercat să intre ilegal în ţară”, a spus Fabian Bădilă, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră din România.
Comisia Europeană a propus recent instituirea unei cote obligatorii pentru distribuirea imigranţilor în ţările din spaţiul comunitar. Multe state s-au opus acestui demers de teama pericolului terorist. Situaţia va fi tranşată în luna iulie, când va avea loc o şedinţă specială a Consiliului European. Până atunci, vecinii bulgari au semnat un acord cu Turcia şi Grecia pentru crearea unui centru de schimb de informaţii în timp real pentru protejarea frontierelor şi oprirea tranzitului adepţilor ISIS.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
