REPORTAJ. România, speranța bucovinenilor
În Regiunea Cernăuţi, ucrainenii simt altfel tensiunea răspândită de la Kiev . Aşteaptă să vadă ce urmează.
Trăiesc împreună cu 78 de etnii. În raionul Noua Suliţă, majoritari sunt românii.
Deşi nu s-au mişcat din loc, în ultima sută de ani, românii din Cernăuţi au locuit pe rând, în patru state: Austro-Ungaria, România, URSS şi Ucraina.
„O venit rusu', a fost aici aşa, cum e amu', ne-a luat, ne-a fărâmat, hop, vine iar românul, numai un an a stat...", povestește Veronica Mitrofan, o bătrână care a invitat cu ospitalitate în casa ei veche echipa Digi24.
Pentru bătrâni, anii petrecuţi ca cetăţeni ucraineni au fost cei mai liniştiţi. „Nouă ne-a fost bine cu Ianukovici, că a fost linişte...", mărturisește Veronica Mitrofan. „O ţâră ne-a fost nouă greu când a fost Iulia (n.r.- Iulia Timoşenko) mea. Nu trebuie să spun, să nu mă închidă ăştia...", spune conspirativ bătrâna.
Numai că tinerii s-au săturat de liniştea preşedintelui Viktor Ianukovici.
„Dacă voiai să deschizi gura, întâi te uitai de-a roata: oare pot să deschid gura, să spun ceva sau nu? Deci era frica asta”, spune Elena Nandriș, primarul din comuna Mahala, din Regiunea Cernăuți. „Poliţia a început, miliţia cum se spune, a apăsa, a veni şi a te speria. Procuratura: De ce ai pus tricolorul? Cu ce ocazie? De ce ai făcut aşa? Au început a strânge lumea. Învăţământul, au început a veni controale, controale financiare peste fiecare moment”, povestește Elena Nandriș.
Treptat, în cele 70 de școli românești, o parte din educatori au început să predea și în ucraineană, deși legile regionale, naționale și Constituția le garantau copiilor etnici români dreptul la educație în limba maternă.
Reprezentanții României spun că nimeni nu s-a plâns c-ar fi discriminat și nici nu a cerut ajutorul. „Nu am primit nicio solicitare în acest sens”, a declarat Eleonora Moldova, consulul României la Cernăuți.
La București, situația românilor din Bucovina de Nord este cunoscută foarte bine. Pe tăcute, statul român pare să încurajeze acordarea a cât mai multor cetățenii etnicilor români din Ucraina.
„Oamenii o fac din cauză că e mai uşor să-ţi găseşti un loc de muncă în Europa, pentru a circula în Europa", explică Vasile Bostan, student.
Pentru etnicii români care au deja dublă cetăţenie, lucru ilegal, riscul de a fi prinşi de autorităţile din Ucraina este mare. La protestele recente, au ieşit şi ei în stradă să ceară asocierea ţării cu Uniunea Europeană.
„Binele ăsta pentru noi înseamnă ca să putem şi noi ca şi România să putem să mergem şi noi în Europa liberă fără viză”, arată studentul Alexandru Tașciuc.
Până acolo mai este însă cale lungă, iar tensiunea din Crimeea poate degenera oricând.
„Mă gândeam ce să fac dacă începe un război. Aş pleca în România cum au făcut-o bunicii noştri cu 60-70 de ani în urmă”, mărturisește Vasile Bostan.
Urmăriţi reportajul din Bucovina, realizat de Anca Grădinaru și Ionuț Bălcău, în materialul video de mai jos:
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
