De câte ori primim o factură în cutia poștală ne interesează cât avem de plată și când este data scandentă, dar nu ne gândim niciodată de unde vine această factură și care este drumul ei până aici.
Facturile care ajung în casele românilor au o fabrică a lor. La marginea Bucureştiului, o tipografie uriaşă pregăteşte lună de lună facturile la curent, gaze, telefonie sau scrisorile trimise de bănci celor 700.000 de restanţieri.
„Noi producem cam 10-11 milioane de plicuri de factură și extras de cont în fiecare lună și pentru asta prelucrăm 6 terrabites de date, adică fișiere care au un miliard de înregistrari în total”, spune Ana Maria Gergely, director general al fabricii.
Ca să vă faceţi o idee, asta echivalează cu stocarea a 8.400 de filme. Toate datele clienţilor sunt trimise de companiile de utilităţi în serverele tipografiei, iar aici sunt tipărite cu precizia fiecărei zecimale trecute pe nota de plată. Expedierea tonelor de documente cu informaţii confidenţiale se face în câteva ore.
Dintr-o rolă de peste 400 de kilograme se vor tipări 80.000 de facturi cu informaţii mai mult sau mai puţin dorite de către destinatari.
Acest loc este şi un altfel de barometru pentru economie. De exemplu, un număr mai mare de facturi pentru utilităţi poate însemna o creştere a nivelului de trai, după cum mai multe scrisori trimise în numele băncilor arată că există tot mai mulţi români care nu-şi pot achita ratele. Nu în ultimul rând, tot aici se poate vedea şi dacă evaziunea fiscală este sau nu ţinută sub control.
Pentru tipărirea tuturor facturilor, fabrica folosește în fiecare lună 500 de tone de hârtie.