PAŞTELE ÎN EPOCA DE AUR. Oamenii simpli mergeau la slujbă, nomenclatura petrecea acasă
Zeci de mii de tineri erau atraşi ladefilările organizate pe vremea comuniştilor, exact în timpul sărbătorilor pascale. Era modul prin care Nicolae Ceauşescu încerca să-i îndepărteze pe români de credinţă, de biserică. Despre evenimentele religioase nu se vorbea public.
Radioul, televiziunea nu pomeneau nimic de sărbătorile de Paşte, cum nu pomeneau nimic de sărbătoarea de Crăciun
„Toată societatea trăia o viaţă dublă pe vremea aceea. Manifestările nu erau interzise în sensul strict al cuvântului cum nu erau interzise nici cultele. Ele nu erau susţinute sau încurajate. Erau ani în care li se spuneau elevilor sau studenţilor că nu e bine să se ducă la slujba de Înviere”, povesteşte regizorul Andrei Ujică.
Regizorul vorbeşte despre experienţele prin care a trecut familia lui, în momentul în care mama sa a fost numită la conducerea unei ferme din Timiş: „Atunci când a fost numită şefă la ferma care era foarte mare, de atunci nu am mai putut să merg cu ea la slujba de Inviere şi mergeam numai cu bunică-mea”.
În pofida interdicţiilor mai mult sau mai puţin directe, în magazine se găseau vopsele pentru ouă şi mai multe alimente decât în mod obişnuit. Orice român dorea să sărbătorească Paştele cu miel sau cozonac putea să o facă. Chiar şi în familia dictatorului se pregăteau mâncăruri tradiţionale în această perioadă. Singura diferenţă între românii de rând şi membrii de partid era faptul că cei din urmă nu mergeau la slujbă. În noaptea de Înviere bisericile din toată ţara erau pline.
În perioada comunistă, peste 40 de mii de lăcaşuri de cult au fost demolate sau mutate de pe amplasamentul original.
Pe locul în care acum se afla Palatul Parlamentului se aflau cinci biserici. Au fost demolate pe vremea lui Ceauşescu şi a început contrucţia a ceea ce se numea Casa Poporului.
Construcţiile care au scăpat de lama buldozerelor au fost mutate şi ascunse în spatele blocurilor. Este şi cazul Mănăstirii Mihai Vodă, din Bucureşti. Ctitorită de Mihai Viteazul în anul 1594, mănăstirea a fost deplasată 289 de metri.
În cei 45 de ani de comunism, mulţi preoţi au căzut victime ale regimului totalitar. Dar, în ciuda opresiunilor, a demolărilor bisericilor şi mănăstirilor, poporul român nu şi-a pierdut credinţa.
Se ajungea la situaţia în care mielul era "transportat" cu sicriul
Prezentă în studioul Digi24, istoricul Lavinia Betea a descris atmosfera din timpul sărbătorilor pascale din perioada comunistă.
„Trebuie să fim cinstiţi şi să recunoaştem că religia a fost lăsată, preoţii erau plătiţi în continuare de stat, în fiecare slujbă duminicală, în textul rostit de preoţi era şi cel în care credincioşii erau îndemnaţi să se roage pentru conducătorul ţării. Deşi erau lucruri care nu s-au făcut cunoscute, se căuta ca vacanţa de iarnă să conţină Crăciunul, cea de primăvară să înglobeze şi Paştele”, a spus Lavinia Betea.
„Până şi pe masa lor existau acele bucate zise tradiţionale, erau şi miel şi ouă. Nu se salutau cu Hristos a înviat, nici un profesor nu ar fi spus asta a doua zi de Paşte. Nici în birourile de funcţionari, dar mergeau şi ei pe ideea că respectă tradiţiile”, a povestit Lavinia Betea.
Aceasta a vorbit despre o acţiune a studenţilor, din 1968, când de la o adunare pentru colinde de Crăciun, s-a ajuns la o manifestaţie în care aceştia au avut în plan chiar să îl colinde pe Nicolae Ceauşescu.
Totodată, aceasta s-a referit la cât de greu putea fi cumpărată carnea de miel de Paşte, în condiţiile în care, în anii 80 era intezis transportul alimentelor dintr-un judeţ în altul.
„În comerţul socialist nu existau miei, dar nimeni nu te oprea să cumperi din gospodăria individuală. Dacă în Arad, spre exemplu, un orăşean putea să cumpere un porc sau un miel din satul părinţilor, pentru bucureşteni era greu să se ducă şi să îşi viziteze părinţii sau bunicii în alt judeţ, pentru că nu aveau voie să circule cu alimente, cu carne. Oamenii ajungeau la lucruri inimaginabile. Un prieten povestea că se uneau două - trei familii, îşi procurau un sicriu, îl puneau pe maşină şi nu îi oprea nimeni, nu li se cereau documente. Aşa călătoreau cu acel sicriu, cumpărau miei şi împărţeau după aceea între ei”, a adaugat istoricul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
