Printre ei, Maria Atanasiu și fiica ei, Ileana Poenaru. Cele două femei au câștigat în anul 2010 un proces istoric împotriva statului român. Un proces pe care Curtea Europeană l-a dat drept exemplu şi prin care a obligat ţara noastră să-şi schimbe legislaţia din domeniul retrocedărilor.
Printr-o simplă lege, comuniştii au lichidat proprietatea privată, în anul 1948. Numai în Bucureşti, peste 9.000 de case au fost naţionalizate. Adică au trecut peste noapte în posesia statului. După 1990, proprietarii de drept ai acestor imobile sau moştenitorii lor au cerut să li se faca dreptate.
În anul 1992, Maria Atanasiu şi fiica ei, Ileana Poenaru, au dat statul român în judecată. Voiau să redobândescă un imobil situat pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti, care a aparţinut familiei. Situaţia era, aparent, fără nicio rezolvare. Asta deoarece prin Legea 112, chiriaşii care locuiau în casele naţionalizate aveau dreptul să le cumpere de la stat.
Ileana Poenaru, moştenitoare: „Au fost persoane care erau foarte bine încadrate politic. Sau dacă nu erau încadrate politic atunci aveau un ancadrament de stele. De stele pe amândoi umerii de obicei.
În afară de faptul că ne-am luptat în instanțe, a trebuit să mă lupt cu sistemul, de fapt”.
Sistemul a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a nu pierde privilegiile primite cadou de la comunişti.
Ileana Poenaru: „Am fost înștiințată că s-ar putea să mi se întâmple ceva neplăcut”.
Corina Popescu, avocat: „(A fost o luptă antisistem?) Bineînțeles. CEDO însăși în hotărârea pilot spune că toate aceste violări ale dreptului de proprietate la nivel intern se datorează unei deficiențe structurale. Unei legislații ineficiente, și a unor practici administrative incoerente”.
Imobilul din centrul Bucureştiului este compus din nouă apartamente. Pentru fiecare în parte, moştenitoarea Ileana Poenaru împreună cu avocații, a fost nevoită să intenteze zeci de procese de retrocedări sau de evacuari.
Ileana Poenaru: „Erau toate niște lucruri atât de nedrepte încât nu încăpeau în creierul unui om”.
În anul 2010, în lipsa unei soluţii favorabile în instanţele din România, lupta s-a mutat în străinătate, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cazul "Maria Atanasiu, Ileana Poenaru şi alţii împotriva României" a făcut istorie la Curte. Dintre miile de dosare ajunse aici cu aceeaşi problemă, judecătorii europeni l-au ales pe acesta şi l-au transformat într-o hotărâre model sau pilot.
CEDO a obligat statul român să plătească despăgubiri Mariei Atanasiu și a dat un termen de 18 luni pentru ca Parlamentul să adopte o lege a retrocedărilor corectă și eficientă. O lege care să rezolve toate dosarele de restituire a proprietăţilor confiscate din România.
Ileana Poenaru: „Nu mi-a venit să cred. Mama mea a fost mai mult decât fericită...A fost un moment când m-a luat în brațe și mi-a spus „Ileana, n-ai luptat degeaba".
După aproape trei ani, cu multiple amânări ale termenului impus de Curtea Europeană, statul român a adoptat legea 165 in 2013, care reglementează procesul de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist.
Corina Popescu, avocat: „Persoanele care sunt titularele unor hotărâri judecătorești prin care se constată dreptul lor la măsuri reparatorii, au câștigat prin adoptarea legii 165/2013 niște termene previzibile, și niște măsuri concrete de executare, lucru care nu ar fi fost posibil în lipsa hotărârii pilot”.
Pentru Ileana Poenaru, ultimii 23 de ani s-au împărţit între Tribunal, Judecătorie, Curtea Supremă şi Bruxelles. A fost o luptă disproporţionată în care, așa cum recunoaște, poate nu mulți ar fi făcut față.
Ileana Poenaru: „Un alt om ar fi fost doborât. Un alt om ar fi murit”.
Astăzi, numele ei este pronunţat de fiecare judecător care anunţă verdictul într-un proces de restituire. Dosarul "Maria Atanasiu, Ileana Poenaru şi alţii împotriva României" a creat un precedent. O consolare minoră după un sfert de veac de luptă împotriva unui regim care şi-a nedreptăţit propriii cetăţeni.
Ileana Poenaru: „Pot să spun că asta-i România, dar pot să spun un lucru care puțină lume îl mai spune: o să se schimbe. O să fie bine. Pentru că poporul ăsta și-a dat seama de existența lui. Nu știu ce s-a întâmplat până acum cu noi. Nu pot să-mi dau seama. Dar acum suntem din nou oameni, un popor care ne iubim țara”.